Zigu Ornea, editor, critic și istoric literar, publicist și scriitor român de origine evreiască

Zigu Ornea (nume real Orenstein, 27 august 1930, Frumușica, județul Botoșani – 14 noiembrie 2001, București) a fost editor, critic și istoric literar, publicist și scriitor român de origine evreiască. Autor al unei opere vaste, a publicat monografii, studii de istorie literară, cronici și eseuri care au devenit repere în cultura română contemporană.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Zigu_Ornea#/media/Fișier:Zigu_Ornea.jpg

După liceul urmat la Botoșani, a absolvit Facultatea de Filosofie din București (1955). A lucrat ca redactor la E.S.P.L.A., dar din motive ideologice a fost constrâns, în 1959, să activeze ca simplu corector, colaborând totuși cu Gazeta literară. În această perioadă l-a avut ca mentor pe Mihail Ralea și a fost apropiat de George Călinescu și Tudor Vianu. Mai târziu, a legat prietenii și colaborări cu Matei Călinescu, Gabriel Dimisianu, Radu Cosașu, Andrei Pleșu, Ion Ianoși și Al. Săndulescu.

Debutul editorial s-a produs în 1969, cu volumul Junimismul. Din 1982 și până la sfârșitul vieții a ținut la România literară rubrica de „Cronică a edițiilor”, iar în ultimii ani a publicat constant în revista Dilema. A fost director al editurilor Minerva și Hasefer.

Ornea a analizat curente și mișcări literare precum junimismul, sămănătorismul, poporanismul sau țărănismul, publicând lucrări fundamentale: Junimea și junimismul (1975, ed. rev. 1978, 1998), Sămănătorismul (1970, 1971, 1998), Poporanismul (1972), Tradiționalism și modernitate în deceniul al treilea (1980), Viața lui Constantin Dobrogeanu-Gherea (1981), Viața lui Titu Maiorescu (1986–1987), Viața lui Constantin Stere (1988–1991).

Lucrarea sa Anii treizeci. Extrema dreaptă românească (1995), tradusă în 1999 și publicată la Columbia University Press, a marcat o contribuție esențială la înțelegerea climatului ideologic interbelic, alături de Jurnalul lui Mihail Sebastian.

Distincții

• Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Comandor (2000), „pentru realizări artistice remarcabile și pentru promovarea culturii”.