Zaharia Boiu, poet și publicist român

Zaharia Boiu (1 martie 1834, Sighișoara, Imperiul Austriac – 6 noiembrie 1903, Sibiu, Austro-Ungaria) a fost un poet, publicist și membru corespondent al Academiei Române (1890). A avut un rol esențial în dezvoltarea educației românești și în lupta națională a românilor din Transilvania.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Zaharia_Boiu#/media/Fi%C8%99ier:Zaharia_Boiu_(1).jpg

A fost primul absolvent român al liceului german din Sighișoara. Una dintre contribuțiile sale majore a fost traducerea Memorandumului adresat împăratului Franz Josef în 1892, document ce susținea drepturile românilor transilvăneni. Fiul său, Olimpiu Boiu, a fost cel care a transportat clandestin traducerea germană la Viena.

Și-a început studiile la seminarul teologic ortodox din Sibiu, iar cu sprijinul mitropolitului Andrei Șaguna, a continuat la Universitatea din Leipzig. Revenit în țară, a predat la Institutul Diocezan, iar ulterior a devenit redactor la publicațiile „Telegraful român” și „Transilvania”. De asemenea, a jucat un rol important în înființarea ASTREI la Sibiu.

În 1861, Zaharia Boiu a fondat prima școală românească din Sighișoara, unde a predat alături de învățătorii Ioan Țiței și Nicolae Damian.

A fost înmormântat în cimitirul Bisericii din Groapă din Sibiu, iar mormântul său este inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Sibiu (2015), având codul LMI SB-IV-m-B-12606.

Opera sa

Traduceri:

• Natan Înțeleptul, de Gotthold Ephraim Lessing
• Confesiuni, de Augustin

Poezii:

• Sunete și resunete (Sibiu, 1867)

Manuale școlare:

• Abețedar (1862) – publicat în 14 ediții înainte de a fi interzis de autorități
• Carte de cetire pentru școlile poporale române
• Manuducere (ghid metodic pentru învățători)

Prin activitatea sa culturală și educațională, Zaharia Boiu a contribuit semnificativ la promovarea limbii și identității românești în Transilvania.