Jurnal FM 
William Hogarth, pictor și grafician englez
#Postat de Carmen Vintu on noiembrie 10, 2024
William Hogarth (n. 10 noiembrie 1697, Londra, Regatul Angliei – d. 26 octombrie 1764, Londra, Regatul Marii Britanii) a fost un pictor și grafician englez, autor de gravuri și stampe satirice și ilustrator de cărți, precursor al caricaturii moderne. A fost primul artist englez care a câștigat o largă apreciere internațională, recunoscut pentru gravurile și picturile sale cu tematică moralizatoare și satirică, cum este seria A Rake’s Progress (opt scene, 1733). Cu toate că a aspirat să devină un pictor de istorie și portrete, Hogarth a întâmpinat dificultăți financiare în această direcție, iar teoriile sale estetice au influențat mai mult literatura romantică decât pictura contemporană.
Hogarth, singurul fiu al profesorului și cărturarului Richard Hogarth, a crescut alături de două surori, Mary și Ann, într-un mediu intelectual, dar modest financiar. Tatăl său era un clasicist cu resurse limitate, iar dezamăgirile pe care acesta le-a avut în cariera sa au marcat profund percepția lui Hogarth asupra tipografilor și patronilor. Hogarth a fost un copil cu spirit liber, preferând observațiile asupra realității în detrimentul studiului formal, iar în adolescență a fost plasat ca ucenic la un argintar. În acest mediu, a învățat să graveze embleme heraldice și blazoane, dar nemulțumirea față de această activitate l-a determinat să-și dezvolte metode autodidacte neconvenționale, care aveau să-i influențeze stilul artistic distinctiv.
Hogarth, un tânăr sociabil și cu un ascuțit simț al umorului, era fascinat de viața vibrantă a străzilor londoneze, a târgurilor și a teatrelor, ceea ce i-a cultivat o sensibilitate deosebită față de tradiția populară. Frecventând cafenele și taverne alături de scriitori, muzicieni și actori, el și-a format o rețea de prieteni și o simpatie pentru clasele de mijloc și valorile raționale și umanitare promovate de acestea în Anglia hanovriană.
În 1720, Hogarth și-a deschis propriul atelier, urmând să se perfecționeze la o școală privată de desen. Deși detesta copierea mecanică, a preferat să se concentreze pe reprezentarea fidelă a realității. Fiind un realist dedicat și un inovator în arta vizuală, Hogarth a dobândit rapid reputație prin gravuri și ilustrații de carte. Totuși, influența lui Sir James Thornhill, un artist de curte, l-a orientat pe Hogarth spre ambițiile de pictură istorică și de portret, domenii în care a încercat să asigure un statut respectabil pentru arta engleză.
După un mariaj stabil cu Jane, fiica lui Thornhill, Hogarth a creat o serie de picturi inspirate din viața cotidiană, precum Southwark Fair, explorând într-un mod nou vigoarea scenei contemporane și moralitatea socială. Seria sa de gravuri narative, inclusiv Marriage à la Mode (1745), a satirizat moravurile clasei superioare, iar succesul de care s-a bucurat i-a permis lui Hogarth o independență financiară rar întâlnită printre artiștii vremii. Această reușită l-a încurajat să lupte pentru drepturi de autor pentru artiști, reușind să obțină adoptarea așa-numitului „Act Hogarth” (1735), care proteja gravurile de edițiile piratate.
Ca susținător al Spitalului Foundling, Hogarth a jucat un rol important în amenajarea acestuia cu opere de artă, contribuind astfel la prima expoziție publică de artă contemporană din Anglia. În perioada de glorie a carierei sale, Hogarth a expus un Autoportret celebru, în care a inclus „linia frumuseții” – un simbol al viziunii sale despre dinamism și expresivitate artistică.
Deși controversat, Hogarth a perseverat în a promova un stil artistic realist, a cărui influență a fost recunoscută abia în secolul al XIX-lea, în epoca impresionismului. Deși neînțeles și criticat adesea de cunoscători, el a rămas un apărător fervent al artei autohtone și al unei estetici bazate pe observația vieții reale.
Sursa: https://www.britannica.com/biography/William-Hogarth
