1476 – A treia domnie a lui Vlad Țepeș în Țara Românească

Cu ajutorul lui Ștefan cel Mare, domnitorul Moldovei, care a pătruns în Valahia în octombrie 1476, Vlad Țepeș a fost reinstalat pe tronul Munteniei la începutul lunii noiembrie. Ștefan a preluat controlul asupra Târgoviștei, alungându-l pe Laiotă Basarab, care s-a refugiat la turci. Vlad Țepeș a domnit astfel pentru a treia oară, însă pentru o perioadă extrem de scurtă, de la 8 noiembrie până la 14 decembrie 1476, când a fost ucis.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Vlad_%C8%9Aepe%C8%99#/media/Fi%C8%99ier:Vlad_Tepes_002.jpg

Domnia lui Vlad Țepeș a fost recunoscută în Țara Românească pentru ultima oară în 1476, dar s-a încheiat curând prin asasinarea sa în decembrie același an. După moarte, trupul său a fost decapitat, iar capul său trimis sultanului, care l-a expus pe o țeapă în semn de triumf. Se presupune că Vlad ar fi fost îngropat la Mănăstirea Snagov, situată pe o insulă lângă București. Însă, cercetările moderne au arătat că mormântul de la Snagov conține doar câteva oase de cal, datând din perioada neolitică, și nu rămășițele sale. Conform reputatului istoric Constantin Rezachevici, mormântul real al lui Vlad Țepeș ar putea fi la Mănăstirea Comana, ctitoria voievodului.

Vlad Țepeș (n. 1431, Sighișoara – d. 1476, lângă actualul București) a fost voievod al Țării Românești (1448, 1456–1462 și 1476), cunoscut pentru metodele sale de pedeapsă extrem de dure, care i-au adus faima în întreaga Europă a secolului al XV-lea. O parte dintre istoricii moderni cred că acest personaj ar fi inspirat personajul Dracula al scriitorului Bram Stoker.

Vlad a fost al doilea dintre cei patru fii ai lui Vlad Dracul. Numele său, Dracula („fiul lui Dracul”), provine din latinescul draco („dragon”), inspirat de Ordinul Dragonului, în care tatăl său fusese acceptat de Împăratul Sigismund al Sfântului Imperiu Roman, organizație ce apăra Europa creștină de Imperiul Otoman. Vlad s-a stabilit la Târgoviște în 1436, când tatăl său a devenit domnitor al Țării Românești. În 1442, Vlad și fratele său mai mic au fost trimiși ca ostatici la curtea sultanului Murad al II-lea, pentru a asigura susținerea tatălui lor față de politicile otomane. Vlad s-a întors în 1448, aflând că tatăl și fratele său fuseseră uciși cu un an înainte de boierii munteni.

După acest eveniment, Vlad a pornit o serie de campanii pentru a recâștiga tronul tatălui său. A reușit să-l ocupe pentru scurt timp în 1448, dar a fost înlăturat după doar două luni. După opt ani de lupte, a revenit la conducerea Țării Românești.

În această perioadă, Vlad Țepeș a comis numeroase atrocități, pentru care a devenit cunoscut. Obiceiul său de a-și trage inamicii în țeapă i-a adus supranumele de „Țepeș”. Printre metodele sale de descurajare a atacurilor otomane se numără câmpul cu mii de victime înțepate, care i-a întâmpinat pe otomani în timpul unei retrageri din 1462. În același an, Vlad a scăpat de capturarea otomană, dar a fost prins de forțele maghiare și întemnițat de Matia Corvin, regele Ungariei, pe care încerca să-l atragă de partea sa. Vlad și-a recăpătat tronul în 1476, dar a murit în luptă în același an, rămânând un erou popular pentru eforturile sale de apărare împotriva otomanilor.

Se crede că Bram Stoker s-a inspirat din personalitatea lui Vlad Țepeș pentru a crea personajul Dracula. Deși în notițele sale Stoker menționează numele „Dracula”, istoricii consideră că el nu s-a bazat pe evenimentele reale legate de domnitor. Unii experți sugerează că autorul ar fi obținut informații despre brutalitatea lui Vlad în discuțiile cu istoricul Hermann Bamburger, dar nu există dovezi concrete care să confirme această ipoteză.

Sursa: https://www.britannica.com/biography/Vlad-the-Impaler