Vespasian V. Pella, jurist, profesor universitar, om politic și diplomat român

Vespasian V. Pella (17 ianuarie 1897, Râmnicu-Sărat – 24 august 1952, New York) a fost un jurist, profesor universitar, om politic și diplomat român.

Sursa foto: https://pixabay.com/photos/law-justice-court-judge-legal-1063249/

Sursa foto: https://150.uaic.ro/personalitati/drept/vespasian-v-pella/

Vespasian V. Pella a urmat studiile liceale în București, iar studiile universitare le-a realizat la Facultatea de Drept din Iași. A obținut titlul de doctor în drept la Universitatea din Paris, cu teza „Des incapacités résultant des condamnations pénales en droit international” (1920). În perioada 1921-1924, a fost profesor agregat la Catedra de Drept Penal și Procedură Penală din cadrul Universității din Iași, iar între 1924 și 1935, profesor titular la aceeași catedră. Ulterior, între 1935 și 1948, a predat la Universitatea din București. De asemenea, a fost profesor invitat la mai multe instituții internaționale de prestigiu, precum Institutul de Înalte Studii Internaționale din Paris (1928), Institutul Universității de Înalte Studii Internaționale din Geneva (1929), și Academia de Drept Internațional de la Haga (1926-1939).

În cariera sa politică, Vespasian V. Pella a fost deputat în Parlamentul României și a deținut funcții importante în domeniul dreptului internațional. A fost secretar general al Biroului Internațional pentru Unificarea Dreptului Penal și a fost delegat al României la Conferința Dezarmării (1932-1934) și în Comisia Regimului Apelor Dunării (1933-1935). A fost, de asemenea, ministru plenipotențiar la Legația României din Olanda (1936-1939) și ministru plenipotențiar la Legația României din Elveția. A reprezentat România la Societatea Națiunilor și a fost președinte al Comisiei Juridice și Constituționale a Adunării Societății Națiunilor în 1938. În perioada 1941, a fost prim-agent al guvernului român la Tribunalul Arbitral româno-bulgar.

Vespasian V. Pella este recunoscut ca fondatorul dreptului internațional penal și promotor al justiției penale internaționale. Printre lucrările sale celebre se numără „La criminalité collective des États et le droit pénal de l’avenir” (1925), „La répression de la piraterie” (1928), „La répression des crimes contre la personnalité de l’État” (1931) și „La guerre-crime et les criminels de guerre: réflexions sur la justice pénale internationale, ce qu’elle est ce qu’elle devrait être” (1946). De asemenea, a fost director al „Revistei de drept penal şi ştiinţă penitenciară” și autor al unor lucrări care au avut un impact major în domeniul dreptului internațional penal.

A fost membru fondator al Asociației Internaționale de Drept Penal din Paris (1924) și membru corespondent al Academiei Române (1941). De asemenea, a fost membru al Societății de Studii Legislative, al Societății de Legislație Comparată și al Societății Americane a Legilor Internaționale. A avut și un rol activ în Consiliul de Direcție al Societății Generale a Închisorilor din Franța.

Vespasian V. Pella a decedat la 24 august 1952, în New York.