Veaceslav Harnaj, inginer român

Veaceslav Harnaj (cunoscut și ca Veceslav Harnaj) (7 noiembrie 1917, Baimaclia, Republica Moldova – 28 octombrie 1988, București, România) a fost inginer, profesor universitar și om de știință român, considerat fondatorul apiculturii moderne din România. A fost fiul preotului Dumitru Harnaj (Harnagea) – primul învățător din satul natal și ctitor al Bisericii „Sf. Dumitru” din Baimaclia – și al Iuliei Dolgaia.

Sursa foto: https://pixabay.com/es/photos/apicultor-guantes-urticaria-3661762

Sursa foto: https://sr.wikipedia.org/sr-el/Вечеслав_Харнај#/media/Датотека:Veceslav_Harnaj.jpg

După absolvirea școlii primare în comuna natală, în 1934 a fost admis la Liceul Militar „Ferdinand I” din Chișinău, unde numele său a fost înregistrat ca „Harnaj”.
În 1945 a absolvit Institutul Politehnic din București, obținând diploma de inginer constructor.

Între anii 1946–1974, a fost profesor la mai multe instituții de învățământ superior: Institutul Politehnic București, Institutul de Construcții, Academia Militară Tehnică și Institutul de Mine. În perioada 1971–1973, a ocupat funcția de șef de catedră și prorector la Institutul de Petrol, Gaze și Geologie din București.

În 1957, împreună cu un grup de colaboratori, a înființat Asociația Crescătorilor de Albine din România (ACA), recunoscută oficial în 1958. A condus această instituție timp de 25 de ani (1957–1982), contribuind decisiv la modernizarea apiculturii românești.

Între 1964 și 1974, Harnaj a dezvoltat la București un complex apicol unic în lume, care includea:

• Combinatul Apicol de la Băneasa (înființat în 1965);
• Institutul de Cercetare și Producție pentru Apicultură;
• Institutul Internațional de Tehnologie și Economie Apicolă (IITEA);
• o tipografie proprie;
• Liceul Apicol cu internat, prima școală de profil din Europa (1971), devenit în 1990 Colegiul Tehnologic „Veaceslav Harnaj”.

În 1965, a fost ales președinte al Federației Internaționale a Asociațiilor de Apicultori (APIMONDIA), în cadrul Congresului Jubiliar de la București. Datorită competenței și recunoașterii sale internaționale, statutul organizației a fost modificat pentru a-i permite să conducă timp de 20 de ani (1965–1985) – o premieră în istoria Apimondia. După retragerea sa din motive de sănătate, a fost ales președinte de onoare.

În 1966 a înființat Editura Apimondia, care publica revista Apiacta, transformată ulterior în Institutul Internațional de Tehnologie și Economie Apicolă (1970).
A fost autorul a 164 de lucrări științifice și a numeroase brevete de invenție, aplicate în România și în țări precum Germania și Japonia. A predat cursuri la universități din Roma, Colorado, Berlin și Paris.

Pentru activitatea sa excepțională, Veaceslav Harnaj a primit numeroase premii și ordine internaționale, printre care:

• Ordinul Muncii clasa I (1974), pentru contribuția la dezvoltarea apiculturii românești;
• Ordinul Meritul Agricol al Franței, în grad de cavaler (1976);
• Ordinul Meritul Republicii Italiene, în grad de mare ofițer (1978).

De asemenea, a fost distins cu medalia de aur și premiul „Agfa Gevaert” (1969) pentru filmul Apis Mellifica Carpatica și cu Marea Medalie de Aur la Salonul Internațional de Inventică de la Oberhausen (1969).

A fost membru al Academiei de Științe din New York, președinte al Asociației Internaționale de Fluide Polifazate și membru de onoare al Academiei Internaționale Pontzen din Napoli.

În comuna sa natală, Baimaclia, funcționează un minimuzeu dedicat vieții și activității lui Veaceslav Harnaj, organizat în cadrul Gimnaziului cu specific apicol care îi poartă numele, datorită inițiativei nepoatei sale, actrița Ileana Popovici.