Vasile Osvadă, economist, funcționar bancar de rang înalt și publicist român

Vasile Osvadă (n. 9 septembrie 1875, Măhaciu – azi Măhăceni, Comitatul Turda-Arieș, Austro-Ungaria – d. 16 ianuarie 1931, Cluj) a fost un economist, funcționar bancar de rang înalt și publicist român, cunoscut pentru contribuțiile sale în domeniul financiar-bancar, managementul instituțiilor de credit și promovarea literaturii economice de specialitate.

A fost un susținător activ al ideilor cooperatiste, implicându-se în reforma băncilor românești și în organizarea Uniunii bancare „Solidaritatea”. A avut un rol important în dezvoltarea presei economice românești și a fost, totodată, implicat în activități unioniste și în organizarea corpului voluntarilor ardeleni și bucovineni în timpul Primului Război Mondial.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Vasile_C._Osvadă#/media/Fișier:Vasile_C._Osvadă.jpg

Fiul unui notar comunal, Vasile Osvadă a urmat liceul la Blaj și Brașov, iar ulterior a absolvit Academia Comercială din Viena.

A fost mai întâi funcționar la banca „Steaua” din Petrovaselo, apoi contabil la banca „Corvineana” din Hunedoara, și ulterior director executiv al băncii „Agricola” din același oraș. În Orăștie, a ocupat funcția de director al Reuniunii Proprietarilor de Vite.

A publicat articole în „Revista economică” de la Sibiu, militând pentru extinderea cooperației în mediul rural și înființarea cooperativelor de credit în satele din Transilvania. A fost cofondator al primului periodic românesc de profil financiar din Transilvania – „Tovărășia” (1905–1911), supliment economic al ziarului „Libertatea” din Orăștie.

A colaborat cu publicații precum „Tribuna” (Sibiu și Arad), „Foaia de Duminică” (Timișoara), „Lupta” (Budapesta) și „Libertatea” (Orăștie).

În cadrul secției economice a Astrei, a editat lucrări importante pentru mișcarea cooperatistă:

• Legea tovarășilor (1907)
• Băncile populare din România (1907)
• Mișcarea cooperatistă (1912), un studiu comparativ privind cooperatismul în Ungaria, Bucovina și România.

A propus organizarea unor centrale ale tovărășiilor agricole, iar în 1913, Astra l-a trimis în Regatul României pentru a studia modelul de organizare al cooperației.

A fost printre inițiatorii unei asociații a funcționarilor români de bancă, a susținut reforma și modernizarea instituțiilor de credit, precum și înființarea unei bănci naționale de asigurare.

În Primul Război Mondial a fost sublocotenent în armata austro-ungară și a fost luat prizonier pe frontul de est (1916–1917). Ulterior, a devenit voluntar în Primul Corp al Voluntarilor Români din Rusia, ajungând în Regatul României.

A participat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 și a fost membru ales al Marelui Sfat Național Român. Datorită experienței sale în domeniile financiar și agricol, a fost numit secretar al resortului de agricultură în cadrul Consiliului Dirigent, având un rol important în elaborarea proiectului de reformă agrară din Transilvania și Banat.

Alte funcții

• A fost primar interimar al municipiului Cluj, în perioada 21 octombrie 1926 – 23 iunie 1927.
• Membru în Consiliul de Administrație al Institutului de Arte Grafice „Ardealul” din Cluj.

A decedat la 16 ianuarie 1931 și este înmormântat în Cimitirul Central din Cluj.