Vasile Nicorovici, poet, prozator și reporter român

Vasile Nicorovici (n. 27 octombrie 1924, Moșoreni, Cernăuți – d. 19 aprilie 1992) a fost un poet, prozator și reporter român, membru al Uniunii Scriitorilor din România, cunoscut pentru talentul său de a surprinde în scris tensiunea și lirismul lumii contemporane.

A urmat studii la Academia de Înalte Studii Comerciale și Industriale din București (1943–1947), apoi la Facultatea de Filosofie (1945–1949) și la Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu”, formându-se la confluența dintre reflecția teoretică și sensibilitatea artistică.

Sursa foto: https://pixabay.com/photos/fountain-pen-write-calligraphy-6200263

A lucrat ca redactor la reviste importante ale epocii – Licurici, Contemporanul, Viața românească – precum și la ESPLA și ziarul Scînteia. În 1962 a devenit membru al Comitetului de conducere al Uniunii Scriitorilor din București, contribuind activ la viața literară a țării.

Opera

Printre volumele sale se numără:

• 400 de zile în orașul flăcărilor
• În mina de cărbuni
• Meridianul de foc
• Romeo, Julieta și lumina
• Nebunia vitezei
• Porți pentru eternitate sau sentimentul capodoperei
• Tragedia Excelsior
• Totul este mișcare
• Descriptio Romaniae
• Startul
• Autentismul.

Stilul lui Nicorovici se distinge printr-o energie narativă intensă și o preocupare constantă pentru autenticitate, mișcare și sensul creației.

Pentru contribuția sa la literatura română, a fost distins cu Premiul Academiei Republicii Populare Române în 1961.