Vasile G. Morțun, publicist, colecționar de artă și om politic român
#Postat de Carmen Vintu on noiembrie 30, 2025
Vasile G. Morțun (30 noiembrie 1860, Roman – 30 iulie 1919, Broșteni, Neamț) a fost un publicist, colecționar de artă și om politic român, Vasile G. Morțun a fost o personalitate marcantă a României moderne. Primul deputat socialist din Parlamentul României (1888), ulterior s-a alăturat liberalilor (1899), devenind un lider al „grupării socialiștilor generoși”. A ocupat funcții ministeriale în guvernele conduse de Dimitrie A. Sturdza și Ion I.C. Brătianu.

Născut la Roman într-o familie înstărită, Vasile G. Morțun era fiul lui Iordache și al Ecaterinei Morțun, descendentă a unei vechi familii moldovenești. A urmat cursurile Institutului Academic din Iași, avându-l ca profesor de germană pe Mihai Eminescu. Studiile liceale au continuat la prestigiosul Colegiu Sainte-Barbe din Paris. La Bruxelles, a urmat cursuri de artă dramatică și de literatură și filozofie, dar a rămas fără diplomă universitară. Cu toate acestea, la întoarcerea în țară (1884), era deja recunoscut ca militant socialist activ, fiind printre fondatorii Cercului socialist român din Paris și editor al revistei Dacia viitoare.
La Iași, unde a preluat direcția literară a revistei Contemporanul în 1885, a devenit figura centrală a mișcării socialiste locale. A editat publicațiile Revista socială (1884–1887), Muncitorul (1887–1888), Ciocoiul (1889) și Înainte (1891), militând pentru drepturile muncitorilor și promovând votul universal. În 1888, a fost ales primul deputat socialist din Parlament, fiind reales în mai multe mandate.
În 1895, conducând gruparea „socialiștilor generoși”, Morțun a început să sprijine o tranziție către Partidul Național Liberal (PNL), crezând că acest partid putea realiza mai eficient reformele sociale necesare. Decizia, deși contestată de socialiști, a marcat o schimbare majoră. În 1899, alături de alți membri, a trecut oficial la PNL.
A deținut funcții importante:
- Deputat și senator (din 1901 până la finalul vieții);
- Vicepreședinte al Camerei Deputaților (1902);
- Ministru al Lucrărilor Publice (1907–1910): a reformat legislația drumurilor, a reorganizat căile ferate și a îmbunătățit navigația fluvială și maritimă;
- Ministru de Interne (1914–1916): a prezidat Adunarea Constituantă, contribuind decisiv la adoptarea votului universal și a noii legi agrare.
În timpul Primului Război Mondial, a prezidat Camera Deputaților, aflată în refugiu la Iași, fiind un sprijin constant pentru Regele Ferdinand I.
Morțun s-a remarcat ca animator cultural și susținător al artei. A editat prima ediție a scrierilor lui Mihai Eminescu (Proză și versuri, 1890) și o ediție a operei lui Ion Creangă (Amintiri din copilărie și anecdote, 1882). Scriitor de talent, a publicat poezii, proză, piese de teatru (Zulnia Hâncu, Ștefan Hudici) și traduceri.
Ca colecționar de artă, a adunat opere semnate de mari artiști români: Nicolae Grigorescu, Ștefan Luchian, Ion Andreescu, și alții. Planurile sale de a deschide un muzeu au fost însă întrerupte de izbucnirea războiului. O parte din colecție a fost trimisă în Rusia odată cu tezaurul României și nu s-a mai întors.
Vasile G. Morțun a murit pe 30 iulie 1919, pe moșia sa din Broșteni, Neamț. A fost înmormântat în cavoul familiei, într-o ceremonie impresionantă, la care au participat miniștri, oficialități și țărani din întreaga regiune.
Citate memorabile
- Garabet Ibrăileanu: „El este aproape singurul din țara noastră, din clasa lui, care a plătit țărănimii ceea ce clasa sa a stors veacuri de la țărănime. Oricum ar fi privită activitatea sa de mai dincoace, să nu se uite că acest fecior de boier și-a dat anii cei mai frumoși și o bună parte din averea lui idealului!… Morțun a făcut un stagiu de 20 de ani în idealism și nu ca diletant al idealului, ci ca muncitor neadormit.”
- Ion Gh. Duca: „Morțun a făcut parte din acea pleiadă de tineri, care, seduși de vraja idealului socialist și-au pus la răspântie hotărâtoare a vieții lor chinuitoarea întrebare: dacă într-o țară lipsită aproape de proletariatul industrial, dar cu o numeroasă țărănime oropsită, cel mai bun mijloc de a sluji cauza poporului e să stărui în urmărirea unor scopuri ce nu pot fi atinse sau să te mulțumești cu posibilitățile de realizare imediată. V.G. Morțun ca și alții au crezut că vor duce mai mari, mai adevărate foloase, îndeosebi țărănimii, sacrificând idealurile unui viitor îndepărtat îmbunătățirii neîntârziate a vremurilor de astăzi”
Viziunea sa politică anticipativă a fost surprinsă într-un interviu din 1918:
„Peste zeci de ani se va întemeia în Europa o Ligă a Națiunilor, sub forma unei uniuni de state la fel cu aceea a Statelor Unite sau poate numai sub forma unei uniuni vamale, care să apere împotriva concurenței Americii și a Asiei”.
Jurnal FM 