Tudor Pamfile, scriitor, etnolog și folclorist român

Tudor Pamfile (n. 11 iunie 1883, comuna Țepu, județul Tecuci, în prezent județul Galați – d. 21 octombrie 1921, Chișinău) a fost un scriitor, etnolog și folclorist român, laureat al premiului „Neuschotz” al Academiei Române în anul 1909.

Tudor Pamfile, născut pe 11 iunie 1883 în comuna Țepu, județul Tecuci, a fost un important folclorist și etnograf român. După ce și-a finalizat studiile primare și gimnaziale la Tecuci, a urmat Școala de Ofițeri, fiind repartizat la Regimentul 3 Roșiori din Bârlad.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Pamfile#/media/Fi%C8%99ier:Tudor_Pamfile.jpg

Cunoscut pentru activitatea sa neobosită de culegere a tradițiilor, obiceiurilor și credințelor populare, Pamfile a contribuit la conservarea și valorificarea patrimoniului spiritual românesc, în special din zona sudică a Moldovei. Prin lucrările sale, a reușit să sintetizeze esența spiritualității românești a acelei perioade.

În 1908, a fondat și publicat renumita revistă de cultură „Ion Creangă” (1908-1921), care a devenit un important tezaur de cultură materială și spirituală, cuprinzând povești, legende, datini, descântece și proverbe. În paginile revistei au fost publicate 13 volume până la moartea sa.

Pamfile și-a început cariera publicistică în revista „Șezătoarea” în 1906, cu câteva poezii populare, iar în același an Academia Română i-a publicat primul volum, „Jocuri de copii adunate din satul Țepu”, dedicat folclorului copiilor. Ulterior, a extins cercetarea la dansuri și muzică populară, publicând mai multe volume de referință. Printre lucrările sale se numără „Cimilituri românești” (1908), o colecție de aproximativ 400 de ghicitori.

A publicat numeroase volume de proză populară, inclusiv „Graiul vremurilor” (1909), „Feți-Frumoși de odinioară” (1911) și „Un tăciune și un cărbune” (1914), ce conțin basme și snoave culese din diverse regiuni ale țării. De asemenea, a cules poezii populare, publicate în volumul „Cântece de țară” (1913), care cuprinde balade, doine și strigături.

O contribuție importantă a lui Pamfile a fost realizarea unor monografii etnografice, continuând munca înaintașului său S. Florea Marian. A publicat lucrări precum „Sărbătorile de vară la români” (1910), „Sărbătorile de toamnă și postul Crăciunului” (1914) și „Crăciunul” (1914), precum și studii dedicate mitologiei populare și medicinii tradiționale.

Tudor Pamfile s-a stins din viață pe 16 octombrie 1921. Deși a avut o viață scurtă, a lăsat o moștenire vastă și valoroasă pentru cultura populară românească, fiind unul dintre cei mai importanți culegători și promotori ai folclorului românesc de la începutul secolului al XX-lea.

Sursa: https://www.bjvaslui.ro/portal/?l=rou&s=1&a=Pamfilie_Tudor