Theodor V. Ionescu, fizician român

Theodor V. Ionescu (n. 8 februarie 1899, Dorohoi – d. 6 noiembrie 1988, București) a fost un fizician român de renume, profesor universitar și inventator, cunoscut pentru contribuțiile sale inovatoare în domeniul fizicii și al tehnologiei. Absolvent al Facultății de Științe a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Ionescu și-a susținut prima teză de doctorat în fizică la această instituție în 1923, sub îndrumarea profesorului Petre Bogdan. În 1925, a fost numit profesor la Catedra de Fizică Moleculară, Acustică și Optică a Facultății de Științe din Iași, unde, împreună cu profesorul Mihul, a inițiat primele cercetări românești în domeniul fizicii gazelor ionizate. Aceste studii au pus bazele fizicii plasmei în România, un domeniu ce continuă să fie explorat la Facultatea de Fizică din Iași.

Pe parcursul activității sale de cercetare, Theodor V. Ionescu a realizat numeroase inovații. În 1925, a inventat un microfon bazat pe curenți termoionici și un modulator de lumină, exploatând fenomenul de interferență. În 1935, a dezvoltat o versiune timpurie a magnetronului, devansând invenții similare din Anglia. Un an mai târziu, în 1936, a obținut un brevet pentru o metodă de producere a imaginilor în relief pentru cinematografie și televiziune.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Theodor_V._Ionescu#/media/Fi%C8%99ier:Theodor_V._Ionescu.jpg

Transferat ulterior la Universitatea din București, Ionescu a fost unul dintre fondatorii Catedrei de Electricitate și Magnetism, care a devenit mai târziu Facultatea de Fizică. În 1946, împreună cu profesorul V. Mihu, a construit la București un dispozitiv ce a produs prima „emisie stimulată” de tip MASER, un precursor al maserului care va fi inventat oficial în 1954.

Printre realizările sale notabile se numără studiile privind frecvențele de rezonanță ale ionilor moleculari de hidrogen și oxigen și cercetările asupra oscilațiilor rezonante la frecvențe radio și microunde în plasme fierbinți, cu aplicații potențiale în fuziunea termonucleară. Aceste lucrări au fost prezentate la Paris de academicianul Louis Néel, laureat al Premiului Nobel, și publicate în revista Comptes Rendus de l’Académie des Sciences din Paris în 1970.

Theodor V. Ionescu a fost membru al Academiei Române și a coordonat peste 30 de doctoranzi de-a lungul carierei sale.

Sursa: http://150.uaic.ro/personalitati/fizica/theodor-v-ionescu/