Ștefan Iureș, poet român, prozator, eseist, traducător și scriitor pentru copii

Ștefan Iureș (n. Ștefan Iuster, 7 mai 1931, Iași – d. 8 iulie 2013, Iași) a fost poet, prozator, eseist, traducător și scriitor pentru copii, activ în special în perioada realismului socialist. A fost una dintre vocile lirice care au evoluat semnificativ de la poezia propagandistică a anilor ’50 spre o expresie mai personală și rafinată.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Ștefan_Iureș#/media/Fișier:Ștefan_Iureș.jpg

Născut într-o familie evreiască, a urmat liceul „Mihai Viteazul” din București, apoi Școala de Literatură „Mihai Eminescu” și Facultatea de Filologie din București. A absolvit ulterior și Facultatea de Limbi Germanice, secția engleză. A lucrat ca redactor la revistele Amfiteatru, Viața studențească, Contemporanul – Ideea Europeană, și a fost director editorial la Hasefer (2002–2011).

A debutat în 1949 cu poezia Examene în Scânteia tineretului, iar editorial în 1953 cu volumul Cuvânt despre tinerețe. Primele sale volume – Urmașii lui Roaită, Fructe în mai, În preajma lui Lenin – se aliniază tiparului liric revoluționar al realismului socialist, cu un ton entuziast și retoric.

Începând cu volumul Numai un flaut (1966), Iureș își redefinește discursul liric, îndreptându-se spre o poezie mai intimă și echilibrată. Evoluția sa poetică atinge un punct de maturitate cu Mâhnitul meu centaur (1981), unde simbolul mitologic al centaurului sugerează tensiunea dintre instinct și rațiune. Ironia, introspecția și jocul intertextual devin dominante în ultimele sale volume, iar eseistica sa abordează teme culturale și civilizaționale moderne, precum în Air container pentru Osaka (1974).

Ca prozator, a publicat romane și volume de proză scurtă, printre care Plexul solar (1977), Jumbo-jet și alte proze (1984) și Orbita planetei EPS (1987). A fost și traducător, remarcându-se prin adaptarea în română a romanului O cruntă spargere de nuntă de San Antonio.

Pentru meritele sale culturale, a primit Ordinul Muncii clasa a III-a în 1954. A fost și scenarist, contribuind la filmul Stop cadru la masă (1980).