1475 – Tratatul dintre Ștefan cel Mare și Matia Corvin, Regele Ungariei

În contextul unei noi amenințări turcești la adresa Moldovei, Ștefan cel Mare a fost nevoit să accepte suzeranitatea regelui Ungariei, Matia Corvin, pentru a obține sprijin militar în viitoarele conflicte cu Imperiul Otoman. Deși învinsese pe regele ungar la Baia în 1467, Ștefan a căutat ajutorul acestuia, întrucât situația din sudul Moldovei se agrava pe măsură ce Imperiul Otoman se pregătea pentru noi atacuri.

Stephen the Great 1488, Voroneţ Monastery

Ninhursag3 – Operă proprie

• CC0
• Fișier:Ştefan cel Mare (Stephen the Great) 1488, Voroneţ Monastery.jpg
• Creată: 16 mai 2024
• Încărcată: 16 mai 2024

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Ștefan_cel_Mare#/media/Fișier:Ştefan_cel_Mare_(Stephen_the_Great)_1488,_Voroneţ_Monastery.jpg

La 12 iulie 1475, a fost semnat un tratat între cei doi, în care Ștefan cel Mare se angaja să susțină campaniile regelui maghiar împotriva turcilor și să nu permită prezența dușmanilor acestuia pe teritoriul Moldovei. În schimb, Matia Corvin promitea să-l ajute pe Ștefan în lupta împotriva Imperiului Otoman, sub condiția ca domnul Moldovei să-i recunoască suzeranitatea.

Sursa foto: https://en.wikipedia.org/wiki/Matthias_Corvinus#/media/File:Andrea_Mantegna_-_King_Matthias_Corvinus_of_Hungary.jpg

Deși Moldova se afla sub suzeranitatea Poloniei încă din 1468, Ștefan a acceptat această dublă vasalitate pentru a-și proteja țara de vecinii agresivi și de pericolele externe. Prin această manevră diplomatică, domnitorul moldovean a reușit să îndepărteze potențialele amenințări la granițele Moldovei, iar în schimbul acceptării suzeranității, a obținut de la regele maghiar două cetăți din Transilvania: Ciceu și Cetatea de Baltă.

Astfel, tratatul semnat la 12 iulie 1475 a fost un act de diplomație fină, care a permis Moldovei să rămână protejată în fața invaziei otomane și să obțină avantaje teritoriale din partea Ungariei, în ciuda contextului geopolitic complex al acelei perioade.