Sir Geoffrey Wilkinson, chimist englez

Sir Geoffrey Wilkinson (n. 14 iulie 1921, Todmorden, Anglia, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei – d. 26 septembrie 1996, Londra, Anglia, Regatul Unit) a fost un chimist englez laureat cu Premiul Nobel, care a adus contribuții semnificative în domeniul chimiei anorganice și al catalizei omogene a metalelor de tranziție.

picture of G. Wilkinson from ca. 1976

Smokefoot – Operă proprie

• CC BY-SA 3.0
• Fișier:Geoffrey Wilkinson ca. 1976.png
• Creată: 24 decembrie 2011
• Încărcată: 24 decembrie 2011

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Geoffrey_Wilkinson#/media/Fi%C8%99ier:Geoffrey_Wilkinson_ca._1976.png

Născut în Springside, Todmorden, Wilkinson a dezvoltat un interes pentru chimie încă din copilărie, influențat de unchiul său care era chimist. A studiat la școala primară locală și la Todmorden Grammar School, unde a excelat la fizică sub îndrumarea profesorului său Luke Sutcliffe. În 1939 a obținut o bursă regală pentru a studia la Imperial College London, unde a absolvit în 1941 și a obținut doctoratul în 1946.

Cariera lui Wilkinson a fost marcată de o serie de realizări importante. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a lucrat la proiectul de energie nucleară sub conducerea profesorului Friedrich Paneth. Ulterior, a petrecut patru ani la Universitatea din California, Berkeley, colaborând cu Glenn T. Seaborg în domeniul taxonomiei nucleare.

După o perioadă la MIT și o pauză sabatică la Copenhaga, Wilkinson s-a alăturat Imperial College London în 1955 ca profesor de chimie anorganică. Aici s-a dedicat în principal studierii complexelor metalelor de tranziție.

Contribuții SemnificativeWilkinson este cunoscut pentru două descoperiri majore:

• Catalizatorul Wilkinson: RhCl(PPh3)3, un catalizator extrem de eficient utilizat în hidrogenarea catalitică a alchenelor în alcani.
• Structura ferocenului: Fe(C5H5)2, primul compus organometalic sandwich, care a revoluționat înțelegerea chimiei metalelor de tranziție.

Pe lângă aceste descoperiri, Wilkinson a supravegheat numeroși doctoranzi și cercetători postdoctorali care au devenit chimiști de renume in sine. A scris, de asemenea, o carte de referință în domeniul chimiei anorganice, „Advanced Inorganic Chemistry”, împreună cu F. Albert Cotton.

Wilkinson a primit numeroase premii de recunoaștere a muncii sale, inclusiv:

• Premiul Nobel pentru Chimie (1973)
• Membru al Societății Regale (FRS) (1965)
• Doctorat onorific în știință de la Universitatea din Bath (1980).

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Geoffrey_Wilkinson