Current track

Title

Artist


Silvia Șerbescu, pianistă română

#Postat de on februarie 9, 2025

Silvia Șerbescu (n. 27 ianuarie/ 8 februarie 1903 – d. 22 aprilie 1965) a fost o pianistă română de excepție, remarcându-se ca una dintre cele mai importante figuri ale școlii române de pian. Interpretările sale ale lucrărilor lui Rahmaninov, Prokofiev și Debussy rămân memorabile. De asemenea, a fost un pedagog dedicat, profesor la Conservatorul din București între 1948 și 1965.

Silvia Șerbescu s-a născut într-o familie intelectuală. Tatăl său, Gheorghe Chelaru, era profesor de limbi clasice la Liceul „Gheorghe Lazăr” din București și preceptor al principelui Nicolae și al principesei Maria, copiii regelui Ferdinand și ai reginei Maria. Mama sa, Eliza Bunescu, era fiica compozitorului Ioan Bunescu și nepoata altui compozitor, Gheorghe Ionescu, ambii renumiți pentru lucrările lor de muzică corală.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Silvia_%C8%98erbescu#/media/Fi%C8%99ier:The_portrait_of_Silvia_%C8%98erbescu.jpg

A început studiile muzicale la Academia Regală de Muzică din București, mai târziu cunoscută sub denumirea de Conservatorul de Muzică, unde a studiat pianul cu Constanța Erbiceanu și armonie și contrapunct cu Dumitru Georgescu-Kiriac și Alfonso Castaldi. Pe lângă studiile muzicale, a obținut și licența în matematică la Universitatea din București. Ulterior, a continuat studiile la École normale de musique din Paris cu Lazare Lévy și Alfred Cortot, obținând diploma de concert cu distincție.

Debutul Silviei Șerbescu în București, în 1928, cu Concertul pentru pian nr. 1 de Liszt, urmat de un recital în 1929, a fost considerat o mare realizare. George Breazul a scris că „Silvia Șerbescu pășește în viața muzicală românească, răspunzând superlativ aspirațiilor noastre muzicale.” Constanța Erbiceanu o considera o sintteză între gândirea masculină și sensibilitatea feminină. Muzicologul Iosif Sava a subliniat faptul că mâinile mari și expresive ale Silviei contribuiau la caracterul monumental al interpretărilor sale, care emanau o senzație de largire a orizontului sonor.

Silvia Șerbescu a susținut numeroase concerte și recitaluri în Cehoslovacia, Finlanda, Franța, Italia, Iugoslavia, Polonia, Suedia, Uniunea Sovietică, Turcia, lucrând alături de dirijori de renume precum Nikolai Anosov, Ernest Ansermet, Paavo Berglund, Sergiu Comissiona, Aleksandr Gauk, George Georgescu și mulți alții. Între 1955 și 1957, a fost solistă a Filarmonicii „George Enescu” din București, iar în 1962, a susținut o serie de recitaluri în care a interpretat cele două caiete cu 24 de Preludii de Debussy, cu ocazia centenarului nașterii compozitorului.

Pe lângă cariera sa interpretativă, Silvia Șerbescu a fost și un pedagog remarcabil, formând o mulțime de tineri pianiști, printre care Sanda Bobescu, Mihai Brediceanu, Lavinia Coman, Constantin Ionescu-Vovu, Theodor Paraschivescu, Liana Șerbescu și alții, care au avut cariere de succes. Iosif Sava o considera „unul dintre cei mai iubiți profesori” pentru calitățile sale muzicale și umane. Un bust al Silviei Șerbescu, realizat de Gheorghe D. Anghel, este expus la Conservatorul din București.

Silvia Șerbescu a fost căsătorită cu inginerul Florian Șerbescu, iar fiica lor, Liana Margareta, a continuat tradiția familiei ca pianistă. Silvia Șerbescu a decedat pe 22 aprilie 1965, la București.

Repertoriul Silviei Șerbescu cuprinde lucrări semnificative din diverse perioade și stiluri, inclusiv lucrări de Bach, Beethoven, Brahms, Liszt, Debussy, Ravel, Busoni, Respighi, Enescu, De Falla și Albeniz. Ea a interpretat în premieră în România lucrări precum „Rapsodie pe o temă de Paganini” de Rahmaninov, „Fantezie indiană” de Busoni, „Nopți în grădinile Spaniei” de De Falla și „Concertul pentru pian pentru mâna stângă” de Ravel. A fost și una dintre primele care a interpretat Sonata Op. 24 nr. 1 în fa diez minor de George Enescu.

Printre înregistrările Silviei Șerbescu, unele dintre cele mai cunoscute includ:

  • Prokofiev: Concertul pentru pian și orchestră nr. 3 în do major, Orchestra Simfonică a Uniunii Sovietice, dirijor Nikolai Anosov, Electrecord, 1956.
  • Silvia Șerbescu: Recital – Muzică spaniolă, Electrecord, 1967.
  • Silvia Șerbescu: Recital – Albeniz, Debussy, Rahmaninov, Prokofiev, Casa Radio, 2004.
  • Debussy 150, Casa Radio, 2012.
  • Silvia și Liana Șerbescu: Bach și Respighi, Electrecord, 2014.

Premii și distincții

  • Premiul Dini Poenaru-Căplescu și Paul Ciuntu (1924)
  • Ordinul Meritul Cultural în gradul de Medalie cl. I pentru artă (1 februarie 1943)
  • Premiul de Stat al Republicii Populare Române (1955)
  • Titlul de Artist emerit (1955).

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Silvia_%C8%98erbescu


Opiniile cititorului

Lasa un comentariu

Your email address will not be published. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *