Sergiu (Anatol) Al-George, filolog și orientalist român

Sergiu (Anatol) Al-George (n. 13 septembrie 1922, Târgu Mureș – d. 10 noiembrie 1981) a fost un filolog și orientalist român. Institutul de Studii Orientale din București i-a purtat numele până la dizolvarea sa. A scris la revista „Gândirea” împreună cu Nichifor Crainic, Valeriu Anania, Lucian Blaga, Radu Gyr, Sandu Tudor și Dumitru Stăniloae.

Sursa foto: https://pixabay.com/es/photos/pluma-estilogr%C3%A1fica-escribir-6200263/

Mama sa, Antonina Donos, provenea dintr-o familie cu o lungă tradiție ortodoxă din comuna Grinăuți, județul Soroca, Basarabia, având în rândul său nouă preoți și șase soții de preoți de-a lungul a cinci generații.

Tatăl său, Vasile Al-George, era originar din comuna Sângeorz-Băi, județul Năsăud, fiind fiul unor țărani înstăriți și un reprezentant al intelectualității ardelene. A absolvit Facultatea de Drept și Academia de Muzică și Artă Dramatică din București. A luptat ca voluntar în Marele Război al Reîntregirii, fiind rănit grav și decorat. După Marea Unire, a participat la intrarea trupelor române în Basarabia, unde a întâlnit-o pe viitoarea sa soție, Antonina.

Stabiliți la Târgu Mureș, Vasile Al-George a activat ca funcționar public și a avut o contribuție remarcabilă la viața culturală, colaborând cu reviste precum „Flacăra”, „Gândirea”, „Cosânzeana” și „Pagini Basarabene”. De asemenea, a publicat un volum de versuri intitulat „Pământ” și a tradus din lirica maghiară. A fost pasionat de lumea indiană, lăsând un manuscris dedicat epopeii „Mahābhārata”.

Numele Sergiu a fost ales de mama sa, iar tatăl i-a adăugat prenumele Anatol, în onoarea scriitorului Anatole France. Sergiu a urmat primele clase la Liceul Militar din Târgu Mureș, iar după mutarea familiei la Chișinău, și-a continuat studiile la Liceul Militar din oraș, iar apoi la Liceul „Alexandru Donici”. Ultimul an de liceu l-a finalizat la „Matei Basarab” din București, unde familia se stabilise înainte de cedarea Basarabiei.

În 1939, Sergiu începe să studieze limbile sanscrită și tibetană, fiind influențat de lucrările lui Mircea Eliade, în special „Secretul doctorului Honigberger”. În 1941, se înscrie la Facultatea de Medicină, pe care o finalizează în 1947, clasându-se printre primii zece absolvenți. Tot în această perioadă o cunoaște pe Dorina Bucur, viitoarea sa soție, care provenea dintr-o familie cu rădăcini brăilene și făgărășene.

Primul său articol academic, „Le mythe de l’ātman et la genèse de l’absolu dans la pensée indienne”, a fost publicat în 1947. În 1953, a inventat primul stroboscop mecanic românesc pentru investigarea laringelui și a redactat primul tratat de foniatrie din România, publicat în 1958.

În decembrie 1958, Sergiu Al-George a fost arestat pentru posesia unor scrisori trimise de Emil Cioran lui Constantin Noica și a unei cărți interzise de Mircea Eliade. A fost condamnat la șapte ani de închisoare, dintre care a executat cinci ani și jumătate, în condiții dure. Eliberat în 1964, și-a continuat activitatea academică, publicând numeroase lucrări în domeniul lingvisticii și filosofiei indiene.

În 1981, după o călătorie de succes în India, unde a fost recunoscut pentru contribuțiile sale în studiile orientale, Sergiu Al-George a murit brusc, la patru zile după întoarcerea sa acasă, în urma unui atac de cord.

Sursa: https://www.globalinfo.ro/z/biografie_sergiu_al_george.htm