„Roata Istoriei” – o scurtă retrospectivă istorică cu evenimente petrecute de-a lungul timpului în săptămâna 19 la 25 iunie…
de Nicolae Uszkai, Brașov
#Postat de Carmen Vintu on iunie 24, 2023
Motto: „Iară nu suntu vremile supt cârma omului, ci bietul om supt vremi.”– Miron Costin, cronicar

Stimați amici, astăzi voi continua obiceiul de fiecare sâmbătă, de trecere în revistă a câtorva evenimente din istoria mai îndepărtată ori mai apropiată a spațiului românesc și a celui universal, evenimente care s-au petrecut sub semnul calendaristic al zilelor fiecărei săptămâni când acestea apar în Jurnal FM. Prin urmare, să vedem, pentru început, ce s-a întâmplat într-o zi de 19 iunie de-a lungul timpului…În 19 iunie1623, s-a născut Blaise Pascal, filosof şi matematician francez. Blaise Pascal (n. Clermont-Ferrand, Franţa – d. 19 august 1662, Paris) a fost un matematician, fizician şi filosof francez având contribuţii în numeroase domenii ale ştiinţei, precum construcţia unor calculatoare mecanice, consideraţii asupra teoriei probabilităţilor, studiul fluidelor prin clarificarea conceptelor de presiune şi vid. În onoarea contribuţiilor sale în ştiinţă, numele Pascal a fost dat unităţii de măsură a presiunii, precum şi unui limbaj de progamare. În 1862, Congresul american interzice sclavagismul. În 1865, a murit Evanghelie Zappa, moşier, negustor şi întreprinzător aromân, bine cunoscut, la jumătatea secolului al XIX-lea, atât în Ţările Române, cât şi în Grecia; el este primul care a lansat, cu mulţi ani înaintea francezului Pierre de Coubertin, ideea renaşterii olimpismului modern; în acest sens, Zappa a redactat un proiect şi a creat un fond necesar organizării jocurilor şi construcţiei unui aşezământ olimpic (Zappeionul din Atena, un complex de clădiri, cu stadion, amfiteatru de conferinţe şi cu săli de gimnastică); în anii 1859 şi 1870 statul grec a organizat, cu fondurile date de el, două ediţii modeste ale olimpiadelor moderne; în România, Zappa a susţinut financiar construcţia Ateneului şi înfiinţarea Academiei Române, precum şi reclădirea Bucureştiului, pârjolit de un mare incendiu (n. 1800, în Grecia). În 1866, 19/31, apare Legea asupra taxelor vamale, prima organizare vamală a Principatelor Române. În 1878, 19.VI / 1.VII, România prezintă, prin I. C. Brătianu şi M. Kogălniceanu, Congresului de la Berlin (desfăşurat în perioada 1/13.VI-1/13.VII.1878), un Memorandum, sintetizat în următoarele cinci puncte: nici o parte a teritoriului să nu fie dezlipită de la statul român; teritoriul naţional să nu servească ca drum de trecere a trupelor ruseşti din Bulgaria; România, în virtutea drepturilor ei seculare, să ia din nou în stăpânire gurile Dunării, inclusiv Insula Şerpilor; să primească despăgubiri proporţionale forţelor angajate în luptă; independenţa ei să fie solemn recunoscută şi teritoriul ei declarat neutru. În 1882, s-a născut Ştefan Zeletin (pseudonimul lui Ştefan Motăş), sociolog, economist şi filosof de orientare neoliberală (m. 1934). În 1899, s-a născut George Călinescu, critic şi istoric literar, scriitor, traducător şi publicist; membru titular al Academiei Române din 1948 (m. 1965). În 1910, s-a născut inginerul Aurelian Stan; contribuţii în studiul vibraţiilor, acusticii sălilor, al ultrasunetelor şi tehnicii militare; membru fondator al Academiei de Ştiinţe Tehnice din România; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (m. 2003). În 1919, a murit Petre P. Carp, publicist şi om politic; şeful Partidului Conservator (între anii 1907 şi 1912) şi autorul programului politic al acestui partid, intitulat Era nouă; de mai multe ori ministru şi prim-ministru (1900-1901 şi 1910-1912); unul dintre întemeietorii societăţii literare Junimea; autor de cronici literare şi dramatice (n. 1837). În 1922, s-a născut Aage Niels Bohr, fizician danez. Aage Niels Bohr (n. Copenhaga, Danemarca – d. 8 septembrie 2009, Copenhaga, Danemarca) este un fizician danez, fiul lui Margrethe şi Niels Bohr. Crescând printre fizicieni ca Wolfgang Pauli şi Werner Heisenberg, a devenit el însuşi un important specialist în fizica nucleară, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1975. În 1946, a devenit asociat la Institutul Niels Bohr de fizică teoretică de la Universitatea Copenhaga. A fost director al Institutului din 1963 până în 1970.În 1948, Bohr a lucrat cu Ben Mottelson şi Leo James Rainwater la Copenhaga pentru a scrie o monografie a cunoştinţelor curente de structura nucleului. Primul volum, Mişcarea unei singure particule, a apărut în 1969, iar al doilea volum, Deformări nucleare, în 1975. Eforturile lor la acest proiect şi colaborarea la teoria nucleară au condus la acordarea celor trei a premiului Nobel pentru Fizică în 1975, pentru cercetările asupra descrierii conform mecanicii cuantice a nucleonilor. În 1937, a murit James Matthew Barrie, romancier şi dramaturg scoţian; creatorul celebrului personaj Peter Pan. James Matthew Barrie (n. 9 mai 1860) a fost un scriitor şi dramaturg scoţian cunoscut pentru crearea lui Peter Pan, băieţelul care a refuzat să crească. S-a născut în oraşul Kirriemuir din subdiviziunea Angus, Scoţia şi a murit la Londra. O altă operă importantă de a lui este Micuţa pasăre albă (The Little White Bird). În 1941, s-a născut actriţa Irina Petrescu. În 1944, are loc bătălia navală din Marea Filipinelor. Bătălia din Marea Filipinelor (19-20 iunie 1944) a fost o bătălie navală decisivă al celui de al doilea război mondial care a eliminat efectiv capacitatea Forţelor Navale Imperiale Japoneze de a mai întreprinde în vitor acţiuni de mare anvergură cu portavioane. Bătălia a avut loc în timpul invaziei amfibii a Insulelor Mariane în timpul Războiului din Pacific. Bătălia a fost cea cea de a cincea bătălie majoră „portavion contra portavion” între forţele navale japoneze şi cele americane. În 1947, s-a născut Salman Rushdie, scriitor britanic de origine indiană, condamnat la moarte, în 1989, de ayatolahul Khomeiny pentru insultă adusă religiei islamice în lucrarea Versetele satanice. În 1987, 19-20, Biserica Sfânta Vineri – Hereasca, din Bucureşti, datând din 1645, cu hramul Cuvioasa Parascheva, a fost demolată din ordinul lui Nicolae Ceauşescu; prin grija preotului paroh Gheorghe Bogdan, cea mai mare parte a bunurilor sacre ale bisericii au fost salvate, fiind date în custodie Mănăstirii Cernica şi Muzeului Hereşti. În 2001, la Institutul de Cardiologie „Prof. Dr. C. C. Iliescu” Fundeni se efectuează primul implant de cord artificial complet în interiorul bolnavului, prima intervenţie de acest gen din Europa Centrală şi de Est. În 2001, s-a redeschis, pentru public, Muzeul figurilor de ceară (Muzeul Grevin din Paris), după şase luni de lucrări de restaurare, primele de la inaugurarea sa în 1882; printre cele 80 de noi exponate se numară şi statuile actorului Arnold Schwarzeneger, designerului Jean-Paul Gaultier, cântăreţului Ray Charles.Muzeul Grévin este un muzeu privat din Paris care are o colecţie de reproduceri din ceară ale unor personaje celebre, nu mai puţin de 300, de la Albert Einstein la Mahatma Gandhi, prezentându-l pe Michael Jackson sau Alfred Hitchcock. Muzeul Grevin Wax a fost construit in 1882 dupa modelul Doamnei Tussauds din Londra. În 2011, Pasajul Basarab a fost deschis traficului auto; este cel mai lung pod hobanat din România, având o lungime de 360 m, cel mai lat pod hobanat urban din Europa – 43,3 m, cel mai lung pasaj rutier din Bucureşti – 1,9 km, cel mai complex ansamblu de poduri din Capitală – viaducte de beton armat, pod metalic în arc (120 m), pod metalic hobanat şi cel mai mare punct intermodal din România
Următoarea zi ne arată ce s-a întâmplat în 20 iunie…aceasta este „Ziua mondială a refugiatului”; marcată, la iniţiativa ONU, pentru prima dată în 2001; ziua a coincis, în acel an, cu sărbătorirea a 50 de ani de la semnarea Convenţiei Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (20.VI.1951). În 451, a avut loc Bătălia de pe Câmpiile Catalaunice, ultima mare bătălie a antichităţii, în care o coaliţie romano-vizigotă a oprit expansiunea hunilor în Europa Vestică. Bătălia de pe Câmpiile Catalaunice sau bătălia de la Chalons a avut loc la 20 iunie 451, pe teritoriul actualei Franţe, şi a fost ultima mare bătălie a antichităţii şi una dintre cele mai sângeroase bătălii din istorie. O coaliţie sub comanda generalului roman Flavius Aetius şi a regelui vizigot Theodoric I a învins o armată condusă de regele hun Attila, marcând sfârşitul dominaţiei militare hunice în Europa. În1819, s-a născut Jacques Offenbach, compozitor francez de origine germană considerat întemeietorul operetei clasice franceze.)Jacques Offenbach (pseudonim al lui Jacob Eberst) a fost un compozitor şi violoncelist evreu originar din Germania, naturalizat francez (n. Köln – m. 5 octombrie 1880 la Paris). El este considerat întemeietorul operetei moderne ca gen de sine stătător al teatrului muzical. În 1837, a murit William al IV-lea, rege al Marii Britanii şi Irlandei (1830-1837) (n. 1765); a fost încoronată regina Victoria. În timpul domniei reginei Victoria a Marii Britanii şi Irlandei (1837-1901) şi împărăteasă a Indiilor (1876-1901), Marea Britanie a atins, datorită politicii expansioniste, apogeul puterii maritime şi comerciale; perioada de avânt economic şi cultural din a doua jumătate a secolului al XIX-lea este cunoscută sub numele de „epoca victoriană”. În 1891, 20.VI / 2.VII, a murit (la Paris) Mihail Kogălniceanu, om politic istoric, scriitor şi publicist; prim-ministru al României între anii 1863 şi 1865 (perioadă în care s-au pus, prin reformele înfăptuite, bazele României moderne); ministru de externe în 1876 şi între anii 1877 şi 1879; şi-a legat numele de unirea Principatelor Române (1859) şi de actul proclamării independenţei naţionale de la 1877; membru titular al Societăţii Academice Române din 1868, preşedinte al Academiei Române (1887-1890) (n. 1817). În 1913, s-a născut Aurel Baranga, dramaturg şi publicist român. Aurel Baranga (m. 10 iunie 1979, Bucureşti) este pseudonimul lui Aurel Leibovici, un poet şi un dramaturg român de origine evreiască. A obţinut bacalaureatul la Liceul Matei Basarab din Bucureşti în 1931 şi a absolvit Facultatea de Medicină în 1938.A debutat cu versuri în revista Bilete de papagal a lui Tudor Arghezi. A editat împreună cu Gherasim Luca, Paul Păun şi Sesto Pals revista de avangardă Alge. A colaborat la revista de avangardă Unu, editată de Saşa Pană şi Moldov. În 1948, a scris textul imnului României comuniste, „Zdrobite cătuşe”, muzica fiind compusă de Matei Socor. Tot în 1948, Aurel Baranga a primit ca „sarcină de partid” să înfiinţeze revista de satiră şi umor Urzica. Din 1949 şi până la sfârşitul vieţii (10 iunie 1979), a fost redactor-şef la Urzica. A fost căsătorit cu actriţa Marcela Rusu, fosta soţie a lui Alexandru Bârlădeanu. În1917, s-a născut Iosif Constantin Drăgan, om de afaceri (considerat unul dintre cei mai bogaţi români, potrivit Topului celor mai bogaţi 300 de români), publicist şi eseist; stabilit de mai multe decenii în Italia; fondator al Centrului European de Studii Tracice; fost preşedinte al Federaţiei Internaţionale de Marketing (m. 2008). În anul 2005, a fost pe locul doi în topul celor mai bogaţi români, conform revistei Capital, cu o avere estimată la 850 de milioane de dolari. Conform aceleiaşi reviste în 2006 a urcat pe primul loc, cu 1,3-1,6 miliarde de dolari.Profesorul Iosif Constantin Drăgan a publicat de-a lungul anilor mai multe lucrări ştiinţifice privind istoria milenară a românilor. În 1936, a avut loc Conferinţa Internaţională de la Montreux (Elveţia) ce a avut ca scop stabilirea unui nou regim al strâmtorilor Bosfor şi Dardanele; Convenţia încheiată confirma principiul libertăţii de trecere şi de navigaţie prin strâmtori pentru navele comerciale ale tuturor statelor pe timp de pace, precum şi în timp de război dacă Turcia nu era parte beligerantă; delegaţia română a fost alcătuită din Nicolae Titulescu, ministrul Afacerilor Străine, Constantin Contescu şi Vespasian V. Pella, miniştri plenipotenţiari. În 1938, în perioada 20 iunie – 25 iulie 1938, s-a desfăşurat procesul de acoperire cu alamă a modulelor din fontă ale „Coloanei fără sfârşit”, operă a sculptorului Constantin Brâncuşi, a cărei construcţie a început la 15 august 1937. În 1940, a fost inaugurat, la Bucureşti, Institutul de Antropologie, întemeiat prin strădaniile doctorului Josef Francisc Rainer (astăzi Institutul de Antropologie „Francisc Rainer” al Academiei Române). În 1954, s-a inaugurat podul cu tablier metalic peste Dunăre la Giurgiu, numit Podul Prieteniei, pe atunci cel mai mare pod combinat (de cale ferată şi rutier) din Europa, construit în doi ani şi jumătate, în colaborare cu alte ţări vecine. În 1962, a murit istoricul de origine aromână Victor Papacostea; specialist în istoria comparată a ţărilor balcanice; fondator şi director al Institutului de Studii şi Cercetări Balcanice (1938-1947) şi al revistei „Balcanica” (1938-1945) (n. 1900). Victor Papacostea a fost un istoric, fondator al Institutului de Studii Balcanice din Bucureşti, fruntaş P.N.L. şi fost subsecretar de stat la Ministerul Educaţiei Naţionale în guvernele Sănătescu şi Rădescu. Era de origine aromână. În perioada 1950 – 1955 şi 1957 – 1958, a fost internat ca deţinut politic la penitenciarul Sighet. În1963, reprezentanţi ai SUA şi URSS au semnat un acord de instalare a „liniei fierbinţi” – telefonice – între Washington şi Moscova. Ea a devenit operaţională din luna august a anului 1963. În 1966, a murit Georges Henri Lemaître, fizician belgian. Georges Henri Lemaître (n. 17 iulie 1894, Charleroi – m. Geneva) a fost un preot şi fizician belgian, întemeietor al teoriei Big-Bang. Părintele născut la Charleroi a fost primul cercetător care a prezis, prin calcule matematice, că universul nu este static ci este in continuă expansiune. În 1992, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât „ca de acum şi până la sfârşitul veacurilor, în întreaga Biserică Ortodoxă Română, să se numere cu sfinţii şi să se cinstească după pravilă cu slujbă specială şi cu acatist toţi sfinţii din neamul românesc, ştiuţi şi neştiuţi, pentru a căror cinstire se instituie Duminica Sfinţilor Român’, care va fi aşezată în calendarul Bisericii noastre, în fiecare an, a doua Duminică după Pogorârea Duhului Sfânt, arătându-se prin aceasta lucrarea Sfântului Duh în Biserica noastră de-a lungul veacurilor”. În 1992, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotarât canonizarea ca sfinţi a lui Constantin Brâncoveanu şi a copiilor lui, precum şi a „binecredinciosului voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt”. În 1995, a murit eseistul şi filosoful Emil Cioran; în 1938 a primit o bursă din partea statului francez şi s-a stabilit apoi la Paris, unde a continuat să scrie în limba franceză (n. 1911). În 1996, oraşul Berlin a devenit, oficial, unul din sediile ONU, găzduind două instituţii ale organizaţiei: Voluntarii ONU şi Secretariatul Convenţiei-Cadru asupra schimbărilor climatice. În 1997, are loc inaugurarea, în fosta închisoare de la Sighetu Marmaţiei, a Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei (Memorialul Sighet). În 2005, a murit Jack S. Kilby, fizician american, laureat al Premiului Nobel. Jack St. Clair Kilby (n. 8 noiembrie 1923, Jefferson City, Missouri, SUA — d. Dallas, Texas, SUA) a fost un inginer american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 2000, pentru inventarea circuitului integrat (în 1958, pe când lucra la Texas Instruments), respectiv al „tipăririi la cald”, tehnică de tipar cunoscută în limba engleză ca thermal printing.Kilby a primit jumătate din premiu, cealaltă fiind împărţită de Herbert Kroemer şi Jores Ivanovici Alfiorov.

Urmează să vedem ce s-a întâmplat în 21 iunie…Solstiţiul de vară 2023 (ora 17:57 – ora României) (ziua cea mai lungă, noaptea cea mai scurtă), începutul verii astronomice. În 21 iunie, în emisfera nordică soarele ajunge în zenit şi nu mai apune la cercul polar. Această zi marchează solstiţiul de vară în emisfera nordică şi solstiţiul de iarnă în emisfera sudică. Este ziua anului cu lumina zilei cea mai lungă în emisfera nordică, şi cea mai scurtă în emisfera sudică. Această zi este și Ziua Muzicii Europene; ziua de 21 iunie este, începând cu 1982, în Franţa, Ziua Muzicii, care a devenit în 1985 şi Ziua Muzicii Europene.Manifestări au loc în peste 110 ţări unde se desfăşoară mii de concerte gratuite susţinute de muzicieni amatori sau profesionişti din toate colţurile lumii. De la lansarea sa, de către Ministrul Francez pentru Cultură şi până astăzi, Fête de la musique a devenit deopotrivă un loc de întâlnire a variatelor genuri şi forme de expresivitate muzicală şi a iubitorilor acestei arte; începând cu anul 1985, sărbătoarea a fost internaţionalizată, mai întâi la nivelul fostelor colonii franceze.În1527, a murit Niccolò Machiavelli, om politic, scriitor şi istoric renascentist italian (n. 1469). În 1848, în revista „Foaie pentru minte, inima şi literatură” a apărut poezia „Un răsunet”, de Andrei Mureşanu. Din data de 24 ianuarie 1990, această poezie, pe muzica lui Anton Pann, a devenit Imnul de Stat al României, cunoscut sub titlul „Deşteaptă-te, române!”. În 1872, 21.VI / 3.VII,fruntaşii politici români din Transilvania, întruniţi la Blaj, alcătuiesc un memoriu în care cer recunoaşterea limbii române ca a doua limbă oficială în administraţia locală, o nouă lege electorală fără privilegii de clasă şi de castă, autonomia şcolilor confesionale, întrebuinţarea în Universitatea din Cluj şi a limbii române etc.În 1886, are loc punerea pietrei de temelie a podului Tower Bridge din Londra.Tower Bridge este un pod peste Tamisa situat în Londra.El a fost construit între anii 1888 – 1894 şi leagă partea de sud cu nordul oraşului. Lungimea totală a podului este de 244 m, înălţimea pilierilor atinge 65 m. Tower Bridge a fost proiectat în stilul neogotic de Horace Jones.Pe malul de nord al Tamisei se află Turnul Londrei (Tower of London) şi St Katharine Docks.Pe malul de sud se găseşte City Hall. Frecvent turiştii confundă Tower Bridge cu Podul Londrei (London Bridge), care este podul următor pe direcţia sensului de curgere a Tamisei. Tower Bridge este în acelaşi timp un pod mobil şi un pod suspendat. Podul are două turnuri care sunt legate între ele la nivelul superior prin pasarele, care au rolul de a se opune forţelor orizontale exercitate de secţiunile suspendate ale podului de pe părţile dinspre uscat ale turnurilor. Componentele verticale ale forţelor din secţiunile suspendate şi reacţiile verticale ale celor două pasarele sunt suportate de cele două turnuri robuste. Pivoţii pentru basculare şi maşinile necesare deschiderii podului sunt adăpostite la baza fiecărui turn.Culoarea actuală a podului datează din 1977 când a fost vopsit în roşu, alb şi albastru în onoarea Reginei Elisabeta a II-a, cu prilejul celei de-a 25-a aniversări a urcării pe tron.Culoarea originală a fost maro ciocolatiu.În1894, s-a născut Maria Virginia Andreescu-Haret, prima femeie-arhitect din România şi din lume (recunoscută la al XVI-lea Congres de istorie a ştiinţei, Bucureşti/1981) (m. 1962).În 1905,s-a născut Jean-Paul Sartre, filosof existenţialist, scriitor şi critic literar francez; i-a fost atribuit Premiul Nobel pentru Literatură pe 1964, pe care a refuzat să-l ridice. Jean-Paul Sartre, pe numele complet Jean-Paul Charles Aymard Sartre; n. Paris, m. 15 aprilie 1980, Paris) a fost un filozof francez, reprezentant al existenţialismului, scriitor (Premiul Nobel 1964), jurnalist şi militant social. A influenţat profund generaţia care i-a urmat, în special tineretul din perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial, nu doar prin filozofia şi opera sa literară, ci mai ales ca intelectual angajat. Diversele sale angajamente sociale sunt inseparabile de gândirea sa filozofică.În 1920, s-a născut actorul Puiu Călinescu (m. 1997).În 1922, a murit Take (Dumitru) Ionescu, avocat, publicist şi om politic; iniţial liberal, apoi conservator (din 1886)’ de mai multe ori ministru şi prim-ministru (1921-1922); orator de excepţie, a dominat timp de patru decenii viaţa parlamentară; ca ministru de externe (1920-1921) a fost iniţiatorul şi creatorul „Micii Înţelegeri”; a susţinut mişcarea naţională din Transilvania, precum şi cauza românilor sud-dunăreni; a desfăşurat, totodată, o intensă activitate ziaristică în ţară şi a fost corespondent al ziarului londonez Times (n. 1858).În1941,în noaptea de 21 – 22 iunie, ora 24.00, Armata Română a declanşat operaţiunile militare pentru eliberarea Basarabiei şi Bucovinei de Nord de sub ocupaţia sovietică.În 1943, s-a născut regizorul de teatru de renume internaţional Andrei Şerban; stabilit în SUA din 1975; a realizat şi regie de operă (în Anglia, Franţa, SUA sau Olanda); în 1990 s-a întors în România şi a fost pentru o scurtă perioadă director al Teatrului Naţional din Bucureşti. În1970, a murit matematicianul Victor Vâlcovici; profesor universitar la Iaşi, Timişoara (primul profesor român de mecanică raţională) şi Bucureşti; a abordat probleme de dinamică stelară, de matematică aplicată şi probleme privind fundamentele mecanicii; membru titular al Academiei Române din 1965 (n. 1885).Lucrarea sa de doctorat „Mişcări fluide discontinue cu două linii libere”, care corespundea preocupării ştiinţifice ale epocii, a atras atenţia specialiştilor şi a fost des citată în scrierile referitoare la aceste fenomene. Rezultatele sale în legătură cu schema considerată, numită în lucrările de specialitate „schema Vâlcovici-Birkhoff”, au fost expuse în detaliu de Umberto Cisotti, apoi reluate de Garet Birkhoff.Reîntors în ţară, Victor Vâlcovici a preluat catedra de matematică la Universitatea din Iaşi, unde i-a succedat lui Dimitrie Pompeiu. În 1921, în urma înfiinţării Şcoalei Politehnice din Timişoara, graţie stăruinţelor lui Traian Lalescu, Vâlcovici devineprofesor la Timişoara şi este ales rector al noului centru de învăţământ superior tehnic.Cu simţul datoriei împlinite, lăsând la Timişoara un institut înfloritor, acesta se stabileşte ca profesor de mecanică în 1930 la Universitatea din Bucureşti activând până în 1962 când a fost ales membru al Academiei Române. În 1965 a devenit membru titular al Academiei.Victor Vâlcovici este considerat creatorul hidrodinamicii şi al aerodinamicii teoretice româneşti şi primul mecanician de anvergură pe care l-a dat ţara noastră. Opera sa ştiinţifică are peste 150 de lucrări dedicate mecanicii analitice, teoriei elasticităţii, astronomiei şi cosmogoniei. De numele său se leagă importante cercetări asupra problemei la limita mixtă a luiVolterra, asupra teoremelor universale ale mecanicii, asupra principiilor lui D’Alambert şi Lagrange, asupra teoriei mişcării lichidelor pe suprafeţele Bernoulli, asupra generalizării ecuaţiilor lui Ciaplaghin.A întreprins cercetări cu caracter fundamental de mare interes în teoria elasticităţii, continuând, în special studiile lui Leonhard Euler asupra teoriei flambajului tijelor elastice cu aplicaţii la tehnica extracţiei petrolului.De asemenea, a studiat generalizarea legii de recesie a lui Hubble. Şi-a încheiat activitatea ştiinţifică prin cercetări cosmogonice şi asupra extinderii Universului.A avut preocupări şi în domeniul filozofiei ştiinţei, formulând principiul aristotelic al relativităţii.În 1982, S-a născut Prinţul William de Wales. cel mai mare fiu al lui Charles, actual rege, şi al Dianei, Prinţesă de Wales şi nepot al Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii şi al Prinţului Philip, Duce de Edinburgh. Cuplul s-a logodit în octombrie 2010 în Kenya, în timpul unei vacanţe de 10 zile. Căsătoria a avut loc la Westminster Abbey la 29 aprilie 2011.În 1988, a murit George Ivaşcu, critic şi istoric literar, publicist; director al revistei „Contemporanul” (1955-1971) şi redactor-şef al revistei „România literară” (1971-1988) (n. 1911) George Ivaşcu a fost implicat, în 1948, în procesul grupului Lucreţiu Pătrăşcanu şi condamnat mai întâi la moarte, apoi la temniţă grea, pentru ca în 1954, după revizuirea procesului, să fie declarat nevinovat şi eliberat. S-a făcut remarcat ca redactor-şef al revistei Contemporanul (1955 – 1971), redactor-şef al revistei Lumea (1963 – 1966), şi ca director al revistei România literară (1971 – 1988), dar şi ca şef al Catedrei de istoria literaturii române (1958 – 1968).În 1992, are loc proclamarea oficială a canonizării de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a următorilor sfinţi români: Sfântul Cuvios Gherman din Dobrogea (cu data de prăznuire la 29 februarie); Sfântul Ierarh Iosif Mărturisitorul din Maramureş (24 aprilie); Sfântul Ierarh Ghelasie de la Râmeţ (30 iunie); Sfântul Ierarh Leontie de la Rădăuţi (1 iulie); Sfântul Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt (2 iulie); Sfântul Cuvios Ioan Iacob de la Neamţ – Hozevitul (5 august); Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla (7 august); Sfinţii Martiri Brâncoveni, Constantin Vodă cu cei patru fii ai săi: Constantin, Ştefan, Radu, Matei, şi sfetnicul Ianache (16 august); Sfântul Cuvios Ioan de la Prislop (13 septembrie); Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul (27 septembrie); Sfinţii Preoţi Mărturisitori Ioan din Galeş şi Moise Măcinic din Sibiel (21 octombrie); Sfântul Cuvios Antonie de la Iezerul-Vâlcea (23 noiembrie) şi Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul (18 decembrie)
Următoarea zi ne arată ce s-a întâmplat în 22 iunie…În 972, are loc inaugurarea uneia dintre cele mai mari moschei musulmane din lume, Al-Azhar, la Cairo, în Egipt.În 1498, Ştefan cel Mare a condus o expediţie de represalii în Polonia, urmare a atacului din anul precedent al regelui Ioan Albert asupra Moldovei. A ars toate aşezările şi cetăţile din Galiţia, până aproape de Cracovia.În 1675, are loc crearea Observatorului Regal din Greenwich – Marea Britanie. Prin acest loc trece meridianul 0.Greenwich fost înscris în anul 1997 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. După cum se ştie, longitudinea se determină calculând distanţa spre est sau vest de la primul meridian (zero), sau de la meridianul Greenwich. Dar de ce şi de cand s-a decis sa se adopte ca meridian 0, meridianul Greenwich? Decizia a fost luată în octombrie 1884 în timpul Conferinţei Internaţionale a Meridianelor, organizată la Washington de preşedintele Statelor Unite, Chester Arthur. Au luat parte la aceasta conferinţă reprezentanţii a 25 de naţiuni. Conferinţa a fost necesară pentru a se ajunge la o convenție, acceptată universal, care să pună capăt diferitelor standarde utilizate în lume pentru cartografie şi pentru navigaţie.De fapt, până în 1884, erau utilizate în funcţie de ţări, diferite meridiane fundamentale: meridianul de Fier( insulele Canare), acela de la Paris, acela de la Greenwich, din Monte Mario de la Roma, Pisa, Copenhaga, Ierusalim, San Petersburg şi Filadelphia.Aşa s-a decis că primul meridian să fie aceala care trecea prin Observatorul Greenwich, care se găsește la periferia Londrei. Motivul pentru care a fost ales Greenwich a fost şi acela de a da o recunoştinţă a funcţiei istorice pentru care a fost creat în 1675 observatorul: adica să rezolve problema determinării longitudinii pe mare. În 1757, s-a născut George Vancouver (1757-1798), navigator şi ofiţer britanic, care a avut un rol important în expediţiile de cercetare a coastei nord-americane la Pacific de la California, Oregon, Washington şi British Columbia până la Alaska. El a explorat şi coasta de sud-vest australiană. Numele lui îl poartă oraşul canadian Vancouver ca şi insula Vancouver.În 1805, s-a născut Giuseppe Mazzini, om politic italian, unul dintre conducătorii mişcării de eliberare a poporului italian (Risorgimento – în traducere „Renaşterea Italiei”); rol însemnat în Revoluţia de la 1848-1849 din Italia (m. 1872). În1815, armatele aliate ale Rusiei, Austriei, Prusiei şi Angliei au impus abdicarea pentru a doua oară şi exilul lui Napoleon I, împărat al Franţei(1804-1814 şi 1815), pe Insula Sfânta Elena.Sfânta Elena este o insulă în Atlanticul de Sud, în largul coastelor Africii. Face parte ca teritoriu dependent din Teritoriile britanice de peste mări.Insula a fost descoperită de portughezul João da Nova pe data de 21 mai 1502. În amintirea acestei zile, insula a primit numele împărătesei Elena, sărbătorită în calendarul romano-catolic pe 21 mai. Insula a devenit faimoasă ca loc de exil pentru imparatul francez Napoleon Bonaparte între1815 şi moartea sa în 1821.Napoleon Bonaparte a stat în localitatea Longwood, unde se găseşte şi casa-muzeu. Domeniul în care Napoleon a rezidat între 1815-1821 este proprietare a guvernului francez, din 1858.În1898, s-a născut scriitorul german Erich Maria Remarque.Erich Maria Remarque (născut Erich Paul Remark; n. Osnabrück, Germania – d. 25 septembrie 1970, Locarno, Elveţia) este unul dintre cei mai cunoscuţi şi populari autori de literatură germană din secolul al XX-lea.În- 1902, s-a născut matematicianul Alexandru Ghica, fondator al şcolii române de analiză funcţională; membru titular al Academiei Române din 1963. Alexandru Ghika (n. Bucureşti – m. 11 aprilie 1964, Bucureşti), a fost un academician, matematician şi pedagog român, fondatorul şcolii româneşti de analiză funcţională.Cât timp a durat Academia de Ştiinţe din România, Ghika a fost membru corespondent al acesteia (din 1935), iar mai târziu, în 1938 a fost ales membru titular. A fost membru corespondent al Academiei Române din 1948 şi membru titular din 1963. A introdus în învăţământul românesc studiul analizei funcţionale – disciplină până atunci nouă pe plan mondial. A introdus, în această specialitate, o serie de noţiuni noi, aşa cum ar fi puncte periferice şi puncte interstiţiale, preluate apoi în tratate din întreaga lume.În 1906, s-a născut Billy Wilder (Samuel Wilder), regizor american, laureat a şase premii Oscar, considerat un maestru al comediei americane.Billy Wilder a semnat regia unor filme precum Şapte ani de căsnicie, în care apare celebra scenă cu Marilyn Monroe în rochie albă, deasupra unei guri de metrou,Unora le place jazzul, Sunset Boulevard, filmul care l-a consacrat ca unul dintre cei mai mari regizori de la Hollywood. Născut în Sucha, Austro-Ungaria (în prezent Sucha, Polonia) a sosit la Hollywood în 1933.Primul succes semnificativ în America a fost în 1939 cu Ninotchka (Greta Garbo).În 1910, s-a născut inginerul german Konrad Zuse, inventatorul primului calculator din lume; în 1938 el a realizat un prim computer mecanic – Z1; câţiva ani mai târziu, în 1941, a construit primul computer electronic programabil din lume – Z3 (m. 1995).În 1940, este creat Partidul Naţiunii, partid unic, totalitar, care a înlocuit partidul Frontul Renaşterii Naţionale, sub conducerea supremă a regelui; reprezintă o încercare de ultimă oră a lui Carol al II-lea de a se alinia, pe plan intern, la noua balanţă de forţe de pe continent, înclinând în favoarea Reichului (dizolvat la 11 septembrie acelaşi an). La 16.XII.1938, se înfiinţase, prin Decret-lege, Frontul Renaşterii Naţionale, organizaţie politică unică în stat (primul partid „de masă” din istoria României), având drept scop sprijinirea monarhiei şi a regimului autoritar al regelui Carol al II-lea; şeful suprem al FRN era regele; totodată, s-a reorganizat şi formaţiunea paramilitară „Straja ţării”.În 1941, Al Doilea Război Mondial: Germania începe Operaţiunea Barbarossa, reprezentând atacul asupra URSS, fără declaraţie de război. Declaraţia lui Winston Churchill cu privire la sprijinirea URSS de către Marea Britanie în lupta împotriva Germaniei (printr-o hotărâre a Prezidiului Sovietului Suprem al Rusiei din 13.VII.1992, această dată este marcată ca Zi în memoria apărătorilor patriei). În aceeași zi, România intră în război, alături de Germania, împotriva URSS; Ion Antonescu ordonă armatei să treacă Prutul şi să elibereze Basarabia şi nordului Bucovinei, ocupate, în 1940, de Uniunea Sovietică.În1949, s-a născut Meryl Streep, actriţă americană de film.Mary Louise Streep, cunoscută mai ales sub numele de actriţă Meryl Streep (n. 22 iunie 1949) este o actriţă americană, laureată a premiului Academy Award. A lucrat în teatru, televiziune şi film. Streep şi-a început cariera pe scenă în 1971 în piesa The Playboy of Seville iar debutul pe micul ecran a fost în 1977, în filmul de televiziune The Deadliest Season. În acelaşi an 1977 a debutat pe marele ecran în filmul Julia, alături de Jane Fonda şi Vanessa Redgrave. În 1963, a murit cântăreaţa de muzică populară Maria Tănase (n. 1913). Maria Tănase a avut un repertoriu alcătuit din aproape 400 de cântece din mai toate regiunile României. Pe 17 august 1938, cântă la încheierea cursurilor de vară ale Universităţii populare de la Vălenii de Munte (Prahova), unde istoricul Nicolae Iorga o supranumeşte Pasărea măiastră. În 1964, s-a născut Dan Brown, romancier american; cunoscut mai ales datorită best-seller-ului „Codul lui Da Vinci”.Editura RAO este iniţiatoarea „Fenomenului Dan Brown” în România şi a publicat seria completă de romane aparţinând autorului: „Codul lui Da Vinci”, „Fortăreaţa digitală”, „Îngeri şi demoni”, “Conspiraţia” , „Simbolul pierdut”.În 1965, a murit David O. Selznick, producător american de film (n. 1902).Este cunoscut ca fiind producătorul celebrului film Gone With The Wind (Pe aripile vântului), care i-a adus premiul Oscar pentru Cel Mai Bun Film. Nu numai că Pe aripile vântului are cele mai bune încasări ale tuturor timpurilor (raportat la banii de astăzi) dar a câştigat încă şapte premii Oscar şi două premii speciale. Selznick va intra în istorie câştigând Oscarul de două ori consecutiv pentru Cel Mai Bun Film (Pe aripile vantului (1939) şi Rebecca (1940)). În 1987, a murit Fred Astaire actor de film, dansator şi coregraf american (n. 10 mai 1899, Omaha, Nebraska – dLos Angeles, California), după numele lui de botez Frederick Austerlitz. În 1995, România a depus, în cadrul unei ceremonii la Paris, cererea oficială de aderare la Uniunea Europeană; demersul a fost precedat de o întâlnire a întregului spectru politic românesc, care a semnat, cu o zi în urmă, „Declaraţia de la Snagov” (la 1.II.1995 a intrat în vigoare Acordul de asociere a României la Uniunea Europeană, Acord semnat la 1.II.1993). La 25.IV.2005 a avut loc ceremonia de semnare a Tratatelor de aderare a României şi Bulgariei la Uniunea Europeană (la Abaţia Neumünster din Luxemburg), precedată de reuniunea Consiliului European, care a dat votul final asupra documentelor care consfinţeau calitatea de viitoare membre ale UE pentru cele două ţări; de la 1.I.2007 România şi Bulgaria sunt membre ale Uniunii Europene (după ce Parlamentele tuturor ţărilor UE au ratificat cele două tratate semnate la 25.IV 2005).

Ziua următoare ne arată ce s-a întâmplat în 23 iunie…Aceasta este Ziua ONU pentru Serviciul Public; Adunarea Generală ONU a decis prin rezoluţia 57/277 ca ziua de 23 iunie a fiecărui an să fie sărbătorită ca zi ONU pentru serviciul public; totodată ONU încurajează statele membre să organizeze evenimente speciale pentru marcarea acestei Zile pentru a scoate în evidenţă contribuţia serviciului public la procesul de dezvoltare al civilizaţiei umane; cunoaşterea şi respectarea standardelor europene şi internaţionale de către prestatorii de servicii publice din România asigură competenţa acestora, fiind un factor determinant al succesului activităţii in cadrul pieţei unice europene. În 79, a murit Vespasian, împărat roman (n. 9 î.Hr.) Vespasian, cunoscut şi ca Caesar Vespasianus Augustus, sau Titus Flavius Vespasianus (n. 17 noiembrie 9 la Cittareale – m. Roma), a fost împărat roman din decembrie 69 (Anul celor patru împăraţi) până în iunie 79. Fondator al Dinastiei flavilor, el a fost încoronat într-o perioadă de instabilitate politică (război civil) şi criză economică lăsate de Nero la moartea sa. În 1834, s-a născut Alexandru Odobescu, prozator, eseist, istoric al artelor şi culturii, om politic; membru titular al Societăţii Academice Române din 1870 (m. 1895).În 1867, s-a născut istoricul Iulian (Iuliu) Marţian; îi revine meritul de a fi descoperit manuscrisul miscelaneu din secolul al XVII-lea, cunoscut sub numele de Codicele Marţian; arheolog amator, a strâns date privitoare la descoperirile arheologice din Transilvania, publicând iniţial în limba germană, şi apoi în limba română, un important repertoriu; membru de onoare al Academiei Române din 1933 (m. 1937).În1879, David Emmanuel îşi ia doctoratul la Sorbona cu teza „Etude des intégrales abeliennes de troisieme espace”, devenind astfel al doilea român doctor în matematici la Sorbona. David Emmanuel (n. 31 ianuarie 1854, Bucureşti – m. 4 februarie 1941, Bucureşti) a fost matematician evreu român.Este considerat drept întemeietor al şcolii matematice moderne în România. A fost membru al Academiei Române.În anul 1879 îşi ia doctoratul la Sorbona cu teza Etude des intégrales abéliennes de troisième espace, devenind astfel al doilea român, dupăSpiru Haret, doctor în matematici la Sorbona.În 1882, David Emmanuel a devenit profesor de algebră superioară şi de teoria funcţiilor la facultatea de Ştiinţă a Universităţii din Bucureşti.Aici, în 1888, a ţinut primele cursuri de teoria grupurilor şi de teoria lui Galois. Printre studenţii săi se numără Gheorghe Ţiţeica, Traian Lalescu şi Simion Stoilow.A fost preşedintele primului congres de matematică desfaşurat la noi în ţară. Sedinţa de deschidere a Congresului a avut loc în Aula Magna a Universităţii din Cluj, la data de 9 mai 1929. Biroul Congresului l-a avut ca preşedinte de onoare pe profesorul David Emmanuel, preşedinţi: Gh. Ţiţeica, D. Pompeiu şi I. Ionescu, iar secretar general, P. Sergescu. Lucrările s-au desfăşurat pe patru secţiuni: Algebră şi Analiză (prezidată de S. Stoilow şi Const. Popoviciu), Geometrie (prezidată de S. Sanielevici), Matematici aplicate (prezidată de Em. Filipescu, Th. Anghelută şi A. Maior), Istoria şi didactica matematicii (prezidată de G. Bratu, G. Iuga şi O. Onicescu).David Emmanuel a avut un rol important în introducerea în România a studiului matematicilor moderne şi în abordarea riguroasă a acestora.În 1881, 23.VI / 3.VII, a murit Pavel Vasici-Ungureanu, medic şi scriitor; a întemeiat şi redactat prima revistă românească de medicină din Transilvania, „Higiena şi şcoala” (1876-1882); membru titular al Academiei Române din 1879 (n. 1806).În 1897, s-a născut actorul Alexandru Giugaru. Alexandru Giugaru (n. Huşi; m. 15 martie 1986) a fost un actor român de comedie.Pentru activitatea sa, în anul 1964 a obţinut titlul de Artist Emerit şi Premiul de Stat. A încetat din viaţă la data de 15 martie 1986. Astăzi,Casa de cultură din municipiul Huşi îi poartă numele. În 1909, s-a născut Ovidiu Papadima, istoric şi critic literar, folclorist; deţinut politic între anii 1952 şi 1956; dreptul de a publica l-a obţinut abia în 1963 (m. 1996).În1912, s-a născut Alan Turing, matematician, logician, criptanalist (specialist, în timpul celui de-al Doilea Război Mndial, în decriptarea codurilor naziştilor) şi informatician (contribuţii semnificative la realizarea calculatoarelor moderne) englez (m. 1954).În 1923, a luat fiinţă, la Bucureşti, Societatea Naţională de Credit Industrial, al cărei scop era stimularea dezvoltării industriale a ţării.În 1961, a intrat în vigoare Tratatul asupra Antarcticii; documentul (semnat la 1.XII.1959) reprezintă o înţelegere internaţională care stabileşte drepturi şi obligaţii juridice privind cooperarea paşnică în zonă (România a aderat la Tratatul Antarctic în anul 1971).În 1972, a murit Marin Iorda, prozator (a scris literatură pentru copii), dramaturg, ilustrator (desenator al personajelor comice Haplea şi Guguţă), gazetar, mai târziu scenograf şi regizor, director al unor teatre de copii din Bucureşti şi Braşov; Marin Iorda este şi autor (1927) al unuia dintre primele desene animate româneşti (avându-l ca personaj pe Haplea) (n. 1901).În 1990, Parlamentul de la Chişinău adoptă Declaraţia privind suveranitatea R. S. S. Moldova, iar Mircea Snegur este ales preşedinte al republicii. În 1995, a murit virusologul american Jonas Salk; a preparat vaccinul antipoliomelitic şi l-a utilizat în profilaxia bolii, împreună cu Albert Bruce Sabin, virusolog american de origine rusă. Vaccinul zis Salk a fost unul dintre primele vaccinuri eficace pentru imunizarea contra unui virus in general. El a fost esenţial pentru campania mondială de eradicare a poliomielitei, altădată una din bolile cele mai ucigătoare, mai ales la copii. Salk nu a patentat niciodată vaccinul său, el nu gândea să devină milionar, estimând că salariul său şi donaţiile îi vor permite să vieţuiască decent. Un ziarist i-a pus întrebarea «De ce nu a patentat vaccinul său?. », şi el i-a răspuns « Se patentează soarele?.» Pentru acest savant, rezultatul muncii lui aparţine omenirii.În 2011, a murit actorul de film, producătorul, regizorul şi scenaristul american Peter Falk, interpretul celebrului detectiv Columbo (n. 1927).
Ziua următoare ne arată ce s-a întâmplat în 24 iunie…Aceasta este ziua în care se prăznuielște „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul” (Sânzienele sau Drăgaica). Totodată, este „Ziua avocatului din România”, patronul zilei fiind Sf. Ioan Botezătorul; hotărârea de a marca această zi a fost luată la Congresul avocaţilor din România din 1998 şi reprezintă data înfiinţării primului Consiliu al unui Barou român. În 1400, s-a născut Johannes Gutenberg, inventator german al tiparului cu litere mobile din metal. Johannes Gensfleisch zur Laden zum Gutenberg (m. 3 februarie, 1468) a fost un metalurgist şi inventator german, renumit pentru contribuţia sa remarcabilă la tehnologia tiparului.Este creditat cu inventarea unui nou tip de presă tipografică ce folosea, pentru prima dată în Europa, litere mobile, cu crearea aliajului folosit pentru acest tip de matriţe şi cu realizarea unei întregi serii de cerneluri pe bază de uleiuri. Originea primelor prese ale lui Gutenberg este neclară, mai mulţi autori considerând presele sale iniţiale drept adaptări ale preselor mai vechi deja existente. Conform impactului avut, inventarea de către Gutenberg a presei cu litere mobile în Europa reprezenta o substanţială îmbunătăţire a presei fixe, care era deja utilizată. Combinând aceste elemente într-un sistem de producţie, invenţia sa a permis tipărirea rapidă a materialelor scrise şi o explozie a informaţiei în Europa renascentistă.În 1497, John Cabot declară Canada de Est drept proprietate a Angliei.Giovanni Caboto (cca. 1450 – cca. 1498) cunoscut ca John Cabot, a fost un navigator şi explorator veneţian, fiind considerat al doilea european care a atins ţărmul Americii de Nord (în 1497), după Leif Ericson (circa 1003).În1692, s-a născut Inocenţiu Micu-Klein, iluminist român, episcop al Bisericii Române Unite cu Roma (greco-catolică) din Transilvania, militant pentru drepturile românilor ardeleni (m. 1768). În 1717, s-a constituit, la Londra, prima Mare Lojă a Francmasoneriei Speculative. În 1818, s-a născut Ion Ionescu de la Brad, agronom şi economist, întemeietorul şcolii româneşti de agronomie, membru al Academiei Române; a organizat primul serviciu de statistică din Moldova (m. 1891).În 1821, are loc bătălia de la Carabobo (azi, stat în Venezuela); aici s-a desfăşurat bătălia în urma căreia patrioţii sud-americani conduşi de Bolivar au obţinut victoria în faţa trupelor spaniole, consfinţind independenţa Venezuelei. În 1874, s-a născut istoricul Nicolae Docan; pasionat numismat, a lăsat numeroase lucrări în domeniu, precum şi o impresionantă colecţie de monede (dăruită Academiei Române); membru corespondent al Academiei Române (m. 1933). În 1886, s-a născut Ion Gigurtu, inginer şi politician român. Ion Gigurtu (n. Turnu Severin — m. iulie 1959, Râmnicu Sărat) a fost un inginer român, om politic de extremă dreaptă, nazist, pro-german şi pentru 40 de zile prim-ministru al României în anul 1940. Gigurtu a fost şi un om de afaceri, director general al societăţii „Mica”, specializată în extragerea de aur şi alte metale preţioase. În 1901, are loc prima expoziţie de pictură a spaniolului Pablo Picasso, la Paris.În 1911, s-a născut Ernesto Sábato, eseist, romancier şi pictor argentinian. Ernesto Sábato (m. 30 aprilie 2011) a fost unul dintre cei mai importanţi prozatori latino americani si un important romancier contemporan. În 1926, inaugurarea primei linii aeriene naţionale civile, pe ruta Bucureşti-Galaţi, cu avioane italiene de transport civil de tip Ansaldo şi a primului serviciu poştal aerian intern.În 1948, Blocada Berlinului; reforma monetară, ce urma să introducă o singură monedă pentru cele trei zone occidentale de ocupaţie, a provocat blocada totală asupra Berlinului de Vest de către sovietici care au întrerupt complet comunicaţiile cu zona occidentală pe uscat şi pe apă; din data de 26 iunie 1948, pentru aprovizionarea oraşului, a început să funcţioneze un „pod aerian” american; blocada a fost ridicată la 11 mai 1949.În 1988, a murit Mihai Beniuc, poet, prozator şi psiholog român, membru al Academiei Române. Mihai Beniuc (n. 20 noiembrie 1907, Sebiş, Arad) a fost un poet, prozator şi psiholog român. Mihai Beniuc este cunoscut în general ca poet proletcultist, al regimurilor comuniste din România, alături de autori ca A. Toma, Dan Deşliu, Eugen Frunză, A. E. Bakonsky sau Maria Banuş, între alţii, urmărind cu interes direcţiunile Partidului.În 1991, Parlamentul României, întrunit în şedinţă solemnă, declară nul şi neavenit Pactul Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939 (Tratatul de neagresiune germano-sovietic, aşa-numitul Pact Ribbentrop-Molotov, semnat în august 1939, prevedea, într-un protocol adiţional secret, împărţirea sferelor de influenţă în Europa Răsăriteană; ca urmare a acestui pact, România a fost obligată să cedeze URSS-ului, în 1940, Basarabia, nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa). În 1995, alpiniştii Constantin Lăcătuşu şi Sorin Daciu escaladează culmea Batian (5.199 m) din Kenya, iar la 4 februarie realizează cea de-a doua ascensiune românească pe vârful Kibo (5.895 m) din masivul Kilimanjaro din Africa. În 2002, a murit Pierre Werner, economist, jurist şi sociolog luxemburghez; de mai multe ori ministru şi prim-ministru; susţinător al integrării europene, a elaborat un plan de organizare a sistemului monetar; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1993 (n. 1913). În 2003, a murit inginerul Aurelian Stan; contribuţii în studiul vibraţiilor, acusticii sălilor, al ultrasunetelor şi tehnicii militare; membru fondator al Academiei de Ştiinţe Tehnice din România; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (n. 1910). În 2005, a fost inaugurat, la Piatra Neamţ, „Muzeul de artă neolitică Cucuteni”; este singurul muzeu din România dedicat în întregime uneia dintre cele mai sclipitoare dintre civilizaţiile Europei preistorice. Acest muzeu este unic in Europa, fiind unul din cele mai importante muzee din Romania. Deschis in anul 2005, muzeul prezinta in jur de 300 de piese din cadrul Culturilor Precucuteni – Cucuteni incluse in categoria „tezaur” a patrimoniului cultural național. În 2009, a murit Matei Călinescu, critic şi teoretician literar român, stabilit în Statele Unite al Americii (1973).Matei Călinescu (n. 15 iunie 1934, Bucureşti – m. Bloomington, Indiana, SUA) a fost un critic şi teoretician literar român, profesor de literatură comparată la Indiana University din Bloomington. A fost declarat profesor emerit al acestei universităţi, unde a condus şi un centru de Studii Româneşti, singurul din Statele Unite şi a primit foarte mulţi doctoranzi din ţara natală, care au devenit ulterior profesori la mai multe catedre de Literatură Comparată din Statele Unite ale Americii.

Ultima zi din săptămână ne dezvăluie ce s-a întâmplat în 25 iunie…În 1441, are loc prima menţiune a Adunării Ţării în Moldova; în Ţara Românească va fi menţionată pentru prima dată în 1522.În 1795, s-a înfiinţat „Biroul de longitudini”, cu sediul la Paris, având drept scop de a sprijini progresul astronomiei şi aplicaţiile acesteia în navigaţie, geografie şi geodezie. În 1852, s-a născut Antoni Gaudi (y Cornet), arhitect şi sculptor spaniol; reprezentant al modern-style-ului, celebru pentru găsirea unor soluţii constructive extrem de îndrăzneţe; principalele sale creaţii se găsesc la Barcelona (m. 1926). În 1894, s-a născut (la Sibiu) Hermann Oberth, fizician, matematician şi inventator german din România; considerat unul dintre fondatorii astronauticii moderne; în 1938 s-a stabilit la Viena şi, ulterior, în Germania; membru post-mortem al Academiei Române din 1991 (m. 1980, la Feucht, Germania). În 1903, s-a născut scriitorul englez George Orwell (m. 1950).În 1923, s-a înfiinţat Clubul Rapid Bucureşti (atunci CFR Bucureşti).În1928, s-a născut istoricul Şerban Papacostea; lucrări privind istoria Evului Mediu în România; membru corespondent al Academiei Române din 1990. În 1937, s-a născut actorul Dorel Vişan. Unele surse, dau ca dată a naşterii 23 iunie 1937.În 1950, începe Războiul Coreei, prin invadarea Coreei de Sud de către trupe nord-coreene (încheiat prin semnarea, la Panmunjon – 27.VII.1953, a armistiţiului dintre R. P. D. Coreeană şi Coreea de Sud) (25 iunie 1950 – 27 iulie 1953).În 1957, a fost adoptată Convenţia nr. 105 privind abolirea muncii forţate (România a ratificat-o prin Decretul 213/1957); a intrat în vigoare la 17.I.1959; ea a înlocuit Convenţia cu privire la munca forţată, adoptată la 28.VI.1930, în cadrul Conferinţei Generale a Organizaţiei Internaţionale a Muncii (intrată în vigoare la 1.V.1932). În 1984, 25/26, a murit Michel Foucault, istoric şi filosof francez; a cercetat modul în care ştiinţa şi raţiunea au fost folosite în diverse domenii ca instrumente ale puterii (n. 1926).În1984, are loc inaugurarea oficială a lucrărilor de construcţie a Casei Republicii şi a Bulevardului „Victoria Socialismului” din Bucureşti.În 1988, a murit Şerban Cioculescu, critic şi istoric literar; membru titular al Academiei Române din 1974. Şerban Cioculescu (n. 7 septembrie 1902, Bucureşti – d. Bucureşti) a fost un caragialeolog, critic şi istoric literar român, profesor la universităţile din Iaşi şi Bucureşti. Urmează liceul la Turnu Severin, obţine licenţa în literatura franceză la Universitatea din Bucureşti (1923); între 1926 – 1928, studii de filologie romanică la Paris. Din 1924 până în 1946, este profesor secundar la liceul din Găeşti; obţine doctoratul în 1945 cu o teză despre Dimitrie Anghel. Membru al Academiei Române din 1974. Debutează în 1923 la Facla literară, scrie cronici literare la Adevărul, Revista Fundaţiilor Regale, Kalende, Viaţa, Curentul literar, Ecoul, România liberă, Ramuri.Debut editorial în 1935, cu Corespondenţa dintre I.L. Caragiale şi Paul Zarifopol; se consacră studierii vieţii şi operei lui I.L. Caragiale. Istoric şi critic literar, bibliofil şi editor, Şerban Cioculescu şi-a orientat scrisul în spiritul filologiei şi al erudiţiei clasice.În 1992, 25-26, a fost lansat procesul cunoscut drept Cooperarea Economică a Mării Negre (CEMN); şefii de stat şi de guvern din 11 ţări din zona Mării Negre (inclusiv România) au semnat, la Istanbul, „Declaraţia Reuniunii la nivel înalt privind Cooperarea Economică a Mării Negre” şi „Declaraţia de la Bosfor”.În 1995, a murit fizicianul irlandez Ernest T. S. Walton; împreună cu englezul John D. Cockcroft, a realizat prima reacţie nucleară cu particule accelerate în laborator, pentru care au fost distinşi amândoi cu Premiul Nobel pentru fizică pe 1951 (n. 1903). În 1997, a murit oceanologul francez Jacques-Yves Cousteau; a condus numeroase expediţii oceanografice la bordul navei „Calypso” (din 1952), realizând şi numeroase filmări subacvatice (Lumea tăcerii”, „Aventurile navei Calypso”); în 1943, împreună cu Émile Gagnan, a inventat scafandrul autonom; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1990 (n. 1910).În 1998, are loc reinstituirea, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.11 din 25 iunie 1998, a Ordinului Steaua României, cu şase grade (Colan, Mare Cruce, Mare Ofiţer, Comandor, Ofiţer, Cavaler), cel mai înalt ordin naţional românesc, pentru a recompensa serviciile excepţionale, civile şi militare aduse statului şi poporului român.În 2009, a murit cântăreţul american Michael Jackson, supranumit „regele muzicii pop” (n. 1958).
Pentru azi, am terminat cu aducerile aminte de săptămâna aceasta. Ne revedem, stimați amici, la aceeași dată, săptămâna viitoare! Până atunci, să vă fie bine! Gânduri bune tuturor!
Al dumneavoastră,
Nicolae Uszkai
Surse foto:
https://www.freepik.com/premium-photo/wooden-wheel-from-cart-decorative-wheels-decorating-lawns-exteriors-rustic-interiors-round-homemade-wheel-against-wall-retro-vintage-style-life-countryside_24573175.htm
Jurnal FM 