„Roata Istoriei” – o scurtă retrospectivă istorică cu evenimente petrecute de-a lungul timpului în săptămâna 16 la 22 octombrie…
de Nicolae Uszkai, Brașov

Motto: „Iară nu suntu vremile supt cârma omului, ci bietul om supt vremi.”– Miron Costin, cronicar

Săptămâna 16 la 22 octombrie…

Stimați amici, astăzi voi continua obiceiul de fiecare sâmbătă, de trecere în revistă a câtorva evenimente din istoria mai îndepărtată ori mai apropiată a spațiului românesc și a celui universal, evenimente care s-au petrecut sub semnul calendaristic al zilelor fiecărei săptămâni când acestea apar în Jurnal FM. Pentru început, vom vedea ce s-a întâmplat în 16 octombrie…Aceasta este „Ziua mondială a alimentaţiei”; Adunarea Generală a ONU a decis (prin Rezoluţia 35/70 din 5.XII.1980) ca data de 16 octombrie 1945, data înfiinţării Fondului Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), să fie o zi care să contribuie la sporirea solidarităţii în lupta împotriva foametei, malnutriţiei şi sărăciei; este marcată din 1981. În 1598, Poarta otomană este nevoită să încheie din nou pacea cu Mihai Viteazul, recunoscându-l ca domn al Ţării Românesti şi pe fiul său Nicolae Pătraşcu, moştenitor al tronului. În 1707, s-a născut Albrecht von Haller, figura centrala a medicinei secolului al XVIII-lea; medic, fiziolog, botanist si om de litere elvețian; este fondator al conceptului de excitabilitate; Haller este numit uneori întemeietorul neurologiei (d. 12.12.1777). În 1758, s-a născut Noah Webster, „părintele lexicografiei americane”. El este editorul Dicţionarului american al limbii engleze, care îi poartă numele (d.15.04.1843).În 1885, s-a născut agronomul Gheorghe Ionescu-Siseşti; a studiat fertilitatea solurilor din România; în 1928 a întemeiat Institutul de Cercetări Agronomice; membru al Academiei Române (m. 1967).În 1886, a murit Gheorghe Polizu, medic, membru al Academiei Române, autorul primelor manuale medicale din România, membru fondator al Societăţii Medicale Ştiinţifice din Bucureşti, decan al Facultăţii de Medicină din Bucureşti (1869–1880),fondator al publicaţiilor medicale „Gazeta medicală (1865) şi “România medicală” (1857) (n.1819).În 1888, s-a născut dramaturgul american Eugene O`Neill; Premiul Nobel pentru Literatură pe 1936 (m. 1953). Iniţiator al teatrului modern american. Din opera sa, cităm: Anna Christie (1922), Patima de sub ulmi (1924), Din jale se întrupează Electra (1931), Lungul drum al zilei către noapte (1956). Eugene Gladstone O’Neill s-a născut la New York, într-unul din hotelurile de pe Broadway, fiu al actorui James O’Neill, al cărui rol în Contele de Monte Cristo îl făcuse celebru în întreaga ţară. Copil fiind, Eugene şi-a însoţit tatăl în turnee, apoi a frecventat variate şcoli şi în 1906 a intrat la universitatea din Princeton, unde nu a rămas decât un an.O experienţă de viaţă deosebit de diversă – a încercat tot felul de meserii de la căutător de aur până la reporter de ziar – s-a reflectat în fondul dramatic din care au izvorât operele lui O’Neill. În peregrinările care l-au dus în multe părţi ale lumii, o atracţie constantă a constituit-o marea şi viaţa chinuită a oamenilor ei. Între anii 1912 – 1913, O’Neill a fost spitalizat într-un sanatoriu de tuberculoşi, unde a făcut ample lecturi din literatura dramatică, cu deosebire din Ibsen şi Strindberg. Momentul acesta a fost decisiv pentru orientarea sa ulterioară. În 1914 s-a înscris la cursurile de dramă ale profesorului George Pierce Baker de la Harvard, predate în cadrul aşa-numitului „47 Workshop”. După un an le-a părăsit pentru a se asocia trupei de artişti amatori „Provincetown Players”. Această trupă îi va juca prima piesă într-un act Bound East for Cardiff (Îmbarcat pentru Cardiff), şi apoi mutându-şi sediul la New York, în Greenwich Village, va prezenta în continuare noile piese într-un act ale tânărului dramaturg. O’Neill câştigă atenţia criticii şi a publicului abia în 1920 cu piesa „Dincolo de orizont”, care a marcat începutul unei noi ere în teatrul american contemporan.În 1918, 16/29, are loc Declaraţia de răspuns a Corpului Voluntarilor Transilvăneni şi Bucovineni la Manifestul împăratului Carol I de Habsburg (din 3/16.X.1918), în care, exprimând voinţa românilor, se proclama desprinderea provinciilor româneşti Transilvania, Banat, Maramureş şi Bucovina de Austro-Ungaria şi reunirea lor cu România.În 1923, a fost fondat, de catre fraţii Walt şi Roy Disney, un studio şi au semnat primul contract pentru producerea filmelor cu desene animate. În 1935, a murit Constantin I. Nottara, actor, director de scenă şi profesor; a fost protagonist al primului film de ficţiune semnificativ pentru cinematografia românească, „Independenţa României” (n. 1859). În 1945, 16-21, s-au desfăşurat, la Bucureşti, lucrările Conferinţei Naţionale a PCR, prima în condiţii de legalitate; Gheorghe Gheorghiu-Dej a fost ales secretar general al partidului, din a cărui conducere făceau parte atât grupul comunist venit de la Moscova (Ana Pauker, Vasile Luca ş.a.), cât şi cadre din ţară. În 1952, are loc, la Londra, premiera filmului „Luminile rampei”, în care Charles Chaplin apare ca regizor, scenarist şi actor, alături de Claire Bloom şi Buster Keaton. În 1959, a murit George Marshall, general şi om politic american; iniţiator al Planului ce-i poartă numele, plan care prevedea acordarea de ajutoare gratuite naţiunilor europene după terminarea celui de-al doilea război mondial (1948-1952), în vederea relansării economice a acestora; Premiul Nobel pentru Pace pe 1953 (n. 1880). În 1978, cardinalul polonez Karol Wojtyla (1920-2005) a fost ales papă, sub numele de Ioan Paul al II-lea; a urcat în Scaunul Pontifical la 22.X.1978; alegerea sa ca papă a fost considerată un eveniment de excepţie, fiind vorba de primul papă neitalian începând din anul 1522 (când a fost desemnat olandezul Hadrian al VI-lea).În 1993, 16-18, România a devenit membru cu drepturi depline în Mişcarea francofonă, la cea de-a V-a Conferinţă la nivel înalt de la Port Louis (Insulele Mauritius). În 2005, Papa Benedict al XVI-lea a acordat, pentru prima oară în istoria papalităţii, un interviu televizat difuzat de canalul public polonez TVP1. Materialul a fost difuzat în data de 16 octombrie, de aniversarea alegerii Papei Ioan Paul al II-lea care, în Polonia, a fost declarată „Ziua Papei”. Sfântul Părinte a acordat interviul în limba italiană la reşedinţa de vară de la Castel Gandolfo.

Următoarea zi, cea de marți, ne va spune ce s-a întâmplat la 17 octombrie…aceasta este „Ziua internaţională pentru eradicarea sărăciei”; iniţiativa instituirii unei astfel de zile aparţine organizaţiei neguvernamentale ATD-Quatre Monde (Ajutor pentru toţi dezmoşteniţii sorţii – Lumea a patra) cu sediul în Franţa, fondată de preotul Joseph Wresinski; ziua are ca scop sensibilizarea factorilor decizionali în vederea eradicării sărăciei în toate ţările lumii, mai ales în cele în curs de dezvoltare, necesitate care a devenit o prioritate a dezvoltării; este marcată din anul 1993 (pe baza Rezoluţiei 47/196 din 22.XII.1992 a Adunării Generale a ONU). În 1345, în cadrul unor scrieri ale misionarilor franciscani datate cu 17.10.1345 se menţionează existenţa românilor („olachi romani”) în Transilvania. În 1595, 17-20, are loc bătălia de la Giurgiu; Mihai Viteazul zdrobeşte ariergarda lui Sinan-Paşa şi cucereşte cetatea Giurgiu; robii luaţi de turci sunt eliberaţi; în urma înfrângerilor, Sinan-Paşa va fi destituit din postul de mare vizir. În 1777, trupele americane le-au învins pe cele britanice în bătălia de la Saratoga. Bătălia de la Saratoga este considerat de mulţi istorici ca punct de cotitură în istoria americană. Ea fost o bătălie hotărâtoare în evoluţia Războiului de independenţă al Statelor Unite ale Americii. În primăvara anului 1777 trupele engleze ocupă forturile Crown Point (New York) şi Ticonderoga, obligând trupele răsculate americane să se retragă. Trupele regulate engleze sosite din Canada în vara anul 1777 cu un efectiv de 10.000 de soldaţi, erau sub comanda generalului John Burgoyne. Ţelul lor era de a ocupa oraşul Albany, New York pentru a prelua controlul asupra regiunii văii râului Hudson şi de a o izola de restul coloniei. Înaintarea trupelor britanice a fost încetinită printr-o tactică de acţiuni sistematice de hărţuire, blocare a drumrilor şi distrugerea podurilor. În regiunea lacurilor Champlain şi Lake George, englezii au reuşit să înainteze numai câţiva kilometri pe zi. Trupele coloniale engleze conduse de Burgoyne care aveau acum un efectiv de 15.000 soldaţi, au fost oprite de trupele americane conduse de generalul Horatio Gates, în nordul văii Hudson, la Saratoga (New York). Rezultatul bătăliei a fost un dezastru pentru armata engleză, la sfârşitul luptelor generalul englez s-a predat. În1873, s-a născut Gheorghe Ţiţeica, matematician român. Gheorghe Ţiţeica (n. 4/17 octombrie 1873, Drobeta Turnu-Severin – d. 5 februarie 1939, Bucureşti), matematician şi pedagog român. Profesor la Universitatea din Bucureşti şi la Şcoala Politehnică din Bucureşti. Membru al Academiei Române şi al mai multor academii straine, doctor honoris causa al Universităţii din Varşovia.S-a ocupat în special cu studiul reţelelor din spaţiul cu n dimenisuni, definite printr-o ecuaţie a lui Laplace. Creator al unor capitole din geometria diferenţială proiectivă şi afină, unde a introdus noi clase de suprafeţe, curbe şi reţele care ii poarta numele. Prin numeroasele lucrări de matematică elementară şi de popularizare a ştiinţei, pe care le-a publicat de-a lungul întregii sale vieţi, a contribuit la ridicarea nivelului învaţământului matematic din România.Împreună cu Ion Ionescu, A. Ioachimescu şi V. Cristescu, a înfiinţat revista „Gazeta matematică”, iar cuG.G. Longinescu publicaţia „Natura” pentru răspândirea ştiinţelor. Cu D. Pompeiu a editat revista „Mathematica”. În1915, s-a născut dramaturgul şi eseistul american Arthur Miller („Moartea unui comis-voiajor”, „Vedere de pe pod”, „Vrăjitoarele din Salem”) (d.10.02.2005); între anii 1956 şi 1960 a fost căsătorit cu actriţa de film Marilyn Monroe, apoi cu renumita fotografă americană de origine austriacă Inge Morath (m. 2005). La numai 33 de ani, Arthur Miller a obţinut Premiul Pulitzer pentru „Moartea unui comis-voiajor”, o piesă scrisă în şase săptămâni. Piesa a devenit un fel de emblemă nu numai pentru creaţia autorului, ci şi pentru cultura americană a secolului XX, povestea micului comerciant/amploaiat care îşi pierde, o dată cu slujba, respectul celor din jur, afecţiunea fiilor şi, în cele din urmă, viaţa. În 1933, Albert Einstein ajunge în SUA ca refugiat din Germania nazistă. În1934, a murit Santiago Ramón y Cajal, medic şi histolog spaniol; a elaborat teoria neuronului; considerat precursor al neurofiziologiei şi neurochirurgiei, dar mai ales al histologiei; Premiul Nobel pentru Medicină pe 1906, împreună cu italianul Camillo Golgi; membru de onoare străin al Academiei Române (1923) (n. 1852). În 1938, prin Decret regal, se desfiinţează toate partidele politice şi se instituie Consiliul de Coroană ca organ de stat cu caracter permanent, alcătuit din membri „consilieri regali” numiţi de monarh, cu rang de miniştri de stat. În 1967, a murit Pu Yi, ultimul împărat al Chinei.Pu Yi (n. 7 februarie 1906) a fost al doisprezecelea şi ultimul împărat al Chinei. A fost încoronat la vârsta de doar trei ani în anul 1909 şi a fost obligat să abdice la 12 februarie 1912. A fost cunoscut ca împărat sub numele de Împăratul Xuantong între 1908 şi 1911, şi ca împărat, dar fără să conducă efectiv între 1911 şi 1924), iar între anii 1932 şi 1945 a domnit în statul marionetă cunoscut sub numele de Manciukuo. În 1998, fostul dictator al Republicii Chile, generalul Augusto Pinochet, este arestat în capitala Marii Britanii, la cererea Justiţiei spaniole, care doreşte să–l interogheze în legătură cu crimele comise în perioada în care Chile a fost condusă de regimul militar. În 2001, medicii de la Clinica de Ortopedie din Timişoara au reuşit, pentru prima dată în România, o autotransfuzie post–operatorie. În urma unei intervenţii chirurgicale dificile, ei au schimbat sângele infestat al unei femei de 76 de ani, cu ajutorul unui dispozitiv special, prin care au reinjectat acelaşi sânge, dar purificat.

Săptămâna 16 la 22 octombrie…

Ziua de miercuri ne va dezvălui, în continuare, cele ce s-au întâmplat la 18 octombrie…Aceasta este „Ziua internaţională a monitorizării calităţii apei”, eveniment menit să conştientizeze şi să stimuleze interesul cetăţenilor pentru importanţa apei curate; marcată pentru prima dată în România în anul 2004. În1599, are loc bătălia de la Şelimbăr. Mihai Viteazul învinge oastea transilvană condusă de Andrei Bathory; întregul teritoriu al Transilvaniei intra în stapânirea lui Mihai Viteazul. În 1663, s-a născut Eugen de Savoia, feldmareşal al Sfântului Imperiu Roman, eliberatorul Ungariei şi Transilvaniei de sub turci, guvernator al Banatului (d.21.04.1736).În 1839, s-a născut chimistul Nicolae Teclu; cercetări privind arderea, gazele, tehnologia hârtiei; membru al Academiei Române (m. 1916, la Viena). În1850, s-a născut (la Crasna/Storojineţ, azi în Ucraina) Vasile Gherman Pop, istoric literar şi poet; autor de poezii mediocre, s-a numărat, însă, printre pionierii istoriei literare româneşti; „Conspectul” său (apărut în două volume, în 1875 şi 1876) este o primă sinteză informativă cu privire la dezvoltarea culturii şi literaturii noastre de la începuturi până în zilele autorului (m. 1909). În 1851, romanul Moby Dick de Herman Melville apare pentru prima dată la Richard Bentley în Londra. Este considerat a fi o capodoperă a literaturii universale. Romanul istoriseşte aventurile căpitanului Ahab al navei Pequod, obsedat de dorinţa de a ucide legendara balenă albă, Moby Dick, care îi cauzase pierderea unei gambe. Povestitor este un membru al echipajului, Ishmael. În1881, are loc inaugurarea liniei ferate Buzău-Mărăşeşti, prima linie de cale ferată construită de inginerii români. În 1907, s-a născut Mihail Sebastian, scriitor român („Cum am devenit huligan”, „Oraşul cu salcâmi”, „Jocul de-a vacanţa”). În 1909, 18-31, Hugues d’Eywo filmează, la Bucureşti, pe hipodromul Băneasa, demonstraţiile aviatorului francez Louis Blériot (cel care a traversat primul Canalul Mânecii la bordul unui avion, la 25 iulie acelaşi an); este prima peliculă românescă cu subiect sportiv, din care s-au păstrat câteva fragmente, încadrate ulterior într-un montaj de actualităţi. În 1918, 18/31, apare proclamaţia „Către naţiunea română”, în care se aduce la cunoştinţă opiniei publice constituirea Consiliului Naţional Român Central, ca unic for de conducere a românilor transilvăneni (Consiliul se va ocupa de pregătirea Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia de la 1.XII.1918).În 1931, a murit inventatorul american Thomas Alva Edison; a realizat telegraful (1876-1877), microfonul telefonic cu praf de cărbune, fonograful (1878), dulia şi soclul cu filet pentru becul incandescent; sub conducerea lui s-a construit prima centrală electrică din lume (1882, New York) (n. 1847). A fost cunoscut şi ca „Magicianul din Menlo Park”, fiind şi cel mai prolific inventator al timpului prin aplicarea practică a descoperirilor ştiinţifice (1903 brevete). Ziua sa de naştere, 11 februarie, a fost proclamată în timpul administraţiei Carter drept „Ziua inventatorilor americani” (n.11.02.1847).În 1940: S-a născut inginerul Sergiu Chiriacescu; contribuţii în domenii ca dinamica maşinilor (în special a maşinilor-unelte), analiza sistemelor dinamice, comportarea materialelor şi a elementelor de maşini la sarcini statice şi dinamice; membru corespondent al Academiei Române (m. 2010).În 1967, staţia interplanetară automată „Venus–4″, lansată la 12 iunie 1967, a atins suprafaţa Planetei Venus. În1980, a murit Teodor Mazilu, dramaturg, prozator şi poet (n. 1930). Teodor Mazilu (sau Theodor Mazilu, n. 1930, Bucureşti) a fost un dramaturg român, autor de piese de teatru şi scheciuri pentru televiziune.Teodor Mazilu scrie începînd din 1949, mai întîi în periodice pentru ca mai apoi să publice colecţii de nuvele şi romane. Ceea ce îl caracterizează pe Mazilu este însă teatrul său, adesea asemănat cu cel al lui Caragiale. În ciuda cenzurii severe din acea perioadă el reuşeşte să-şi cîştige publicul luînd în zeflemea absurdul caracteristic regimului despotic. Piesa Proştii sub clar de lună, pusă în scenă de Lucian Pintilie în 1963 la Teatrul Bulandra este scoasă de pe afiş de autorităţile vremii. In anul 1972 publica Ipocrizia disperării, eseu în care îşi prezintă filozofia personală. În 2006, alpinistul român Ticu Lăcătuşu reuşeşte să escaladeze, în premieră mondială, cel mai înalt vârf (6.403 metri) din masivul himalayan Tsartse. Vârful a fost botezat Europa.Trecând la ziua de joi, vom vedea împreună ce s-a întâmplat la 19 octombrie…În 1810, a murit coregraful şi dansatorul francez Jean-Georges Noverre, considerat creator al baletului modern (n. 1727) (Informaţie de la Centrul Naţional Român pentru Institutul Internaţional de Teatru, 16.IV.2003). În 1812, trupele conduse de Napoleon Bonaparte au început retragerea din Moscova, Rusia. În1813, armata franceză condusă de Napoleon Bonaparte a fost înfrântă de armatele Rusiei, Prusiei, Austriei şi Suediei în bătălia de la Leipzig, supranumită Bătălia Naţiunilor. În1862, s-a născut Auguste Lumière, inventator francez, unul dintre cei doi frati, creatori ai cinematografului (d. 10.04.1954). În 1865, 19/31, se concesionează unui grup de bancheri englezi, francezi şi austrieci dreptul de a înfiinţa la Bucureşti o bancă de scont şi emisiune monetară, cu un capital de 25 milioane de lei-aur (1 leu=1/3 g aur fin); la scurt timp i se retrage privilegiul de emisiune, operaţiunile bancare continuând sub numele de Banca României. În1868, s-a născut geograful şi etnologul Simion Mehedinţi, creator al şcolii româneşti moderne de geografie; director, între anii 1907 şi 1920, al revistei „Convorbiri literare”, unde a publicat, pe lângă articole literare şi povestiri, numeroase studii şi recenzii pe teme variate (literatură română şi străină, estetică, filosofie, artă, istorie, etnografie, politică şi finanţe, probleme de cultură şi educaţie); membru al Academiei Române (m. 1962). În 1869, 19/31, are loc inaugurarea oficială a liniei ferate Bucureşti-Giurgiu; primul tren pleacă din gara Filaret, prima gară a Bucureştilor; data marchează actul de naştere a căilor ferate române. În 1908, s-a născut Dumitru Almaş, prozator şi istoric roman („Fratii Buzeşti”, „Oana”, „Necunoscuta de la Suceviţa”). A iniţiat, în 1967, şi a condus, ca redactor şef, revista „Magazin istoric” până în anul 1971.Dumitru Almaş (n. Dumitru Ailincăi, Negreşti, Neamţ – d. 12 martie 1995) a fost un prozator, istoric, scriitor, publicist şi profesor universitar român, autor de romane istorice şi de biografii romanţate. A iniţiat (1967), şi a condus, ca redactor şef, revista „Magazin istoric” până în anul 1971.În 1926, a murit Victor Babeş, medic şi bacteriolog, unul dintre fondatorii microbiologiei moderne, autor al primului tratat de bacteriologie din lume (în colaborare cu Victor Cornil, Paris 1885); membru al Academiei Române, vicepreşedinte al acestui for (1899-1900; 1918-1919). În 1937, a murit fizicianul britanic Ernest Rutherford; a studiat natura particulelor alfa; pe baza experimentelor a dovedit că atomul nu are o structură compactă şi că întreaga masă a acestuia este concentrată într-un mic nucleu pozitiv; pe baza acestor descoperiri a elaborat (în 1909) modelul planetar al atomului; în 1919 a realizat prima reacţie nucleară şi a descoperit familiile radioactive; Premiul Nobel pentru chimie pe 1908 (n. 1871, în Noua Zeelandă). În 1961, a murit scriitorul Mihail Sadoveanu, membru al Academiei Române (n.1880).Mihail Sadoveanu (n. 5 noiembrie 1880, Paşcani – d. Bucureşti) a fost un scriitor, povestitor, nuvelist, romancier, academician şi om politic român. Este considerat unul dintre cei mai importanţi prozatori români din prima jumătate a secolului XX. Opera sa se poate grupa în câteva faze care corespund unor direcţii sau curente literare dominante într-o anumită epocă: o primă etapă sămănătoristă, cea de început, a primelor încercări, nuvele şi povestiri, o a doua mitico-simbolică, din perioada interbelică (reflectată în romane precum Creanga de aur sau Divanul persian, precum şi o ultimă fază care corespunde realismului socialist, în acord cu perioada socialist-comunistă la care Sadoveanu va adera ideologic. În1967, ministrul Afacerilor Externe al României, Corneliu Mănescu (d. 26.06.2000), a fost ales preşedinte al celei de-a XXII-a sesiuni a Adunării Generale a ONU; a fost pentru prima dată când un reprezentant al unei ţări socialiste era ales în această funcţie.În 2001, Parlamentul României a adoptat hotărârea de participare a ţării, ca aliat al NATO, la lupta împotriva terorismului, inclusiv prin mijloace militare, dacă va exista o cerere în acest sens, ca urmare a atacului de la 11 septembrie 2001. În 2004, a murit interpretul de muzică populară Liviu Vasilică. Liviu Vasilică (n. 2 iulie 1950, Plosca, Teleorman) a fost un cântăreţ de muzică folclorică românească din regiunea Teleormanului, Muntenia. Şi-a început activitatea artistică de solist vocal de muzica populară încă din perioada studenţiei (1974-1980), clasându-se pe primul loc la toate etapele naţionale ale Festivalurilor Artei Studenţeşti, pentru originalitatea repertoriului şi a stilului de interpretare.Pasiunea pentru folclor l-a determinat să colecţioneze costume populare autentice teleormănene, realizând, în numai câţiva ani, o bogată colecţie care se află în prezent în patrimoniul Ansamblului de Cântece şi Dansuri „Burnazul” din Alexandria.În 2006, a murit actorul Ernest Maftei.Ernest Maftei (n. 6 martie 1920, Prăjeşti, judeţul Bacău – d. Bucureşti) a fost un actor român, epigramist şi adept al Mişcării Legionare.A devenit unul dintre monştrii sacri ai filmului românesc şi unul dintre cei mai populari actori români.Alături de Colea Răutu şi alţi actori, a înfiinţat Uniunea Cineaştilor din România. A colaborat la realizarea emisiunii „Ferma”, specializată pe teme din viaţa rurală şi agricultură, transmisă pe canalul TVR 2.În 1995, a devenit membru al partidului „Pentru patrie”, alăturându-se camarazilor săi împreună cu care luptase şi suferise în închisori.

Săptămâna 16 la 22 octombrie…

Următoarea zi din calendar ne arată ce s-a întâmplat la 20 octombrie…Aceasta este „Ziua internaţională de luptă împotriva osteoporozei”, stabilită de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, pentru a atrage atenţia că în ultimele decenii osteoporoza a devenit o importantă problemă de sănătate publică. În 1595,  Mihai Viteazul eliberează Giurgiu. Hotarul Ţării Romanesti se stabileşte pe Dunăre, fiind eliberată şi Brăila. În 1600, Mihai Viteazul pierde bătălia de la Bucov (lângă Ploieşti) cu oştile poloneze, conduse de Jan Zamoyski. În1638:S-a încheiat construcţia Mânăstirii Căldăruşani, ctitorie a lui Matei Basarab (1632- 1654).În 1829, s-a născut Iosif Hodoş, istoric şi om politic; unul dintre fruntaşii mişcării naţionale a românilor transilvăneni; a militat pentru promovarea în şcoli şi în administraţie a limbii române; s-a numărat printre fondatorii ASTREI; membru fondator al Societăţii Academice Române (1866) (m. 1880). În 1837, apare „Jurnalul” domnului Ţării Româneşti, Alexandru Dimitrie Ghica, prin care se acordă sătenilor dreptul (condiţionat) de a se strămuta în oraşe. În primăvara anului 1843, noul domn, Gheorghe Bibescu, anulează „Jurnalul”.În 1854, s-a născut poetul francez Arthur Rimbaud. Arthur Rimbaud (n. Charleville-Mézières – d.10 noiembrie 1891, Marsilia) a fost un poet francez, figură centrală a literaturii moderne, precursor al simbolismului (mişcare artistică şi literară de la finele secolului XIX, care se opunea naturalismului şi parnasianismului, potrivit căreia valoarea fiecărui obiect şi fenomen din lumea înconjurătoare poate fi exprimată şi descifrată cu ajutorul simbolurilor). În1860, are loc promulgarea „Diplomei din octombrie” de către împăratul Franz Joseph, ce însemna abolirea sistemului absolutist şi deschiderea erei guvernării constituţionale în Austria. Potrivit documentului, Transilvania redevine stat autonom în cadrul imperiului. În 1865, a murit Alexandru (Alecu) Donici, traducător şi fabulist; considerat de contemporani drept unul dintre cei mai de seamă literaţi ai epocii (n. 1806, la Bezin/Orhei, azi în R. Moldova).În 1917, are loc, la Chişinău, Congresul Ostăşesc cu participarea a 898 delegaţi, reprezentând circa 300.000 de soldaţi aflati pe toate fronturile şi în toate armatele ruseşti; congresul proclamă autonomia teritorială şi politică a Basarabiei şi crearea Sfatului Ţării în care vor fi aleşi 195 deputaţi (150 români basarabeni şi 45 reprezentanţi ai minorităţilor), aceştia urmând să fie aleşi prin alegeri indirecte de comitetele ostăşeşti, ţărăneşti şi muncitoreşti, precum si de corporaţiile profesionale constituite. În 1920, începe greva generală a muncitorilor, la care participă cca 400.000 de salariaţi; cuprinde toate ramurile industriei şi transporturilor şi este prima greva politica generală a muncitorilor din întreaga Românie (20–28 octombrie). În 1930, s-a născut Ioan Grigorescu, prozator şi publicist, partea cea mai importantă a operei sale constituind-o volumele de publicistică şi reportaje; autor (imagine şi text) al unor filme TV de călătorie („Spectacolul lumii”); a scris scenarii şi comentarii de film documentar şi de ficţiune. În 1940, a murit juristul George Plopu, unul dintre cei mai buni specialişti români în drept urbarial şi composesoral; după 1918 a contribuit mult la reorganizarea justiţiei din Transilvania; membru de onoare al Academiei Române (n. 1857). În 1958, a murit istoricul Constantin I. Moisil, considerat întemeietorul numismaticii moderne în România (din 1910 a organizat Cabinetul Numismatic al Bibliotecii Academiei Române, pe care l-a condus până la sfârşitul vieţii, şi a condus prima publicaţie românească de numismatică, „Buletinul Societăţii Numismatice Române”); între anii 1923 şi 1938 s-a aflat la conducerea Arhivelor Statului din Bucureşti, de numele său legându-se reorganizarea acestei instituţii şi înfiinţarea Şcolii Superioare de Arhivistică şi Paleografie; membru titular onorific al Academiei Române (n. 1876). În anul 1948 a fost ales ca membru de onoare al Academiei Române.A fost nepotul vicarului unit Grigore Moisil şi tatăl matematicianului Grigore C. Moisil. În 1984, a murit Paul Adrien Maurice Dirac, fizician britanic.Paul Adrien Maurice Dirac (n. 8 august 1902) a fost un fizician britanic şi unul din fondatorii domeniului mecanicii cuantice.A fost Profesor Lucasian de Matematică la Universitatea Cambridge şi şi-a petrecut ultimii zece ani din viaţă la Universitatea de Stat Florida. Printre alte descoperiri, a formulat aşa-numita „Ecuaţie Dirac”, care descrie comportamentul fermionilor şi care a condus la anticiparea existenţei antimateriei. Dirac a primit Premiul Nobel pentru Fizică în 1933 împreună cu Erwin Schrödinger, „pentru descoperirea de noi forme productive ale teoriei atomice”. În 1994, a murit actorul de film american Burt Lancaster (n. 1913). A fost nominalizat de patru ori la Premiile Oscar şi a câştigat unul dintre trofee pentru pelicula Elmer Gantry din 1960. A mai câştigat un Golden Globe pentru acest rol dar şi două trofee BAFTA pentru peliculele The Birdman of Alcatraz (1962) and Atlantic City (1980). Casa sa de producţie Hecht-Hill-Lancaster a fost cea mai de succes şi inovatoare companie de gen din anii 50 de la Hollywood, producând filme precum Marty (1955), Trapeze (1956) sau Sweet Smell of Success (1957). A regizat chiar două filme, The Kentuckian (1955) şi The Midnight Man (1974). În 1999, Institutul American de Film l-a numit pe Lancaster al 19-lea cel mai bun actor al tuturor timpurilor.

Intrând în ziua de sâmbătă, vedem, mai departe, ce s-a întâmplat la 21 octombrie…În 1520, Fernando Magellan descoperă strâmtoarea care-i va purta numele Strâmtoarea Magellan se află la sudul Americii de Sud, ocolind numeroase insule şi despărţind America de Sud (Chile şi Argentina) de Ţara de Foc (Tierra del Fuego).În 1754, s-au inaugurat primele şcoli din Blaj, nucleul viitorului seminar şi gimnaziu. Din acest moment, Blajul a devenit centrul învăţământului românesc din Transilvania. În 1772, s-a născut Samuel Taylor Coleridge, poet, estetician şi critic literar englez; fondator al „Şcolii lacurilor” (m.25.VII.1834). Samuel Taylor Coleridge (d. 25 iulie 1834) a fost un poet, critic literar şi filozof englez, care a pus bazele, alături de prietenul său William Wordsworth, mişcării romantice în Anglia, fiind de asemenea unul dintre „Lake Poets” („Poeţii lacului”). Este cunoscut în primul rând pentru poemele sale „The Rime of the Ancient Mariner”   precum şi pentru opera sa majoră în proză „Biographia Literaria”. În 1790, s-a născut Alphonse de Lamartine, scriitor (unul dintre iniţiatorii poeziei romantice franceze) şi om politic francez (ministru de externe al Guvernului provizoriu în 1848); a sprijinit revoluţionarii din Principatele Române. Alături de Victor Hugo şi de Alfred de Vigny, a fost unul dintre iniţiatorii poeziei romantice franceze.A scris o poezie a emoţiilor delicate, spiritualizate, remarcabilă prin lirismul melancolic şi contemplativ, datorat aspiraţiei nostalgice către timpul trecut, retrăirea elegiacă a iubirii, consonanţa dintre natură şi starea sufletească a eului liric. În 1805, a avut loc bătălia navală de la Trafalgar (pe coasta spaniolă a Atlanticului), în timpul celei de-a doua coaliţii antinapoleoniene; victorie a flotei engleze, comandate de amiralul Horatio Nelson (care-şi va pierde viaţa în luptă), asupra flotei combinate franco-hispanice, conduse de amiralul Villeneuve; Napoleon pierde definitiv războiul pe mare şi este nevoit să instituie blocada continentală. A murit amiralul britanic Horatio Nelson; victorii asupra flotelor spaniolă, daneză şi franceză; comandant al flotei din Mediterana (din 1803); a distrus definitiv flota franceză în bătălia de la Trafalgar, dar a fost ucis în luptă (n. 1758).În 1833, s-a născut Alfred Nobel, chimist şi industriaş suedez, inventatorul dinamitei şi fondatorul Premiului Nobel (d. 1896)Alfred Nobel (n. Stockholm – d. 10 decembrie 1896, San Remo, în Italia) a fost un chimist, inventator şi om de afaceri suedez. A brevetat peste 355 de invenţii, printre care cauciucul sintetic, pielea artificială şi mătasea sintetică. Premiile Nobel au fost create de savantul şi omul de afaceri suedez Alfred Nobel, care, în testamentul său, a întemeiat o fundaţie cu scopul ca veniturile imensei sale averi să fie oferite în fiecare an sub formă de premii celor care, în anul precedent, au adus cele mai mari servicii umanităţii.Primele premii Nobel au fost acordate la 10 decembrie 1901, după moartea creatorului lor. Ele constau din: o medalie, o diplomă si o sumă de bani, care la început a fost in valoare de 40.000 dolari SUA, iar apoi a crescut la 1.000.000 dolari SUA. În 1871, s-a constituit Societatea Filarmonică din Timişoara.În 1879, Thomas Alva Edison a testat cu succes primul bec electric durabil şi practic din punct de vedere comercial, la laboratorul lui din Menlo Park, New Jersey. În 1884, s-a născut Theofil Sauciuc-Săveanu, istoric şi om politic ţărănist (deputat, senator, ministru); s-a remarcat ca istoric al antichităţii greco-romane şi ca epigrafist; între anii 1925 şi 1940 a dat la iveală, în urma unor ample săpături arheologice, ruinele oraşului Callatis; membru corespondent al Academiei Române (m. 1971). În 1891, s-a născut Perpessicius (Dimitrie S. Panaitescu), critic şi istoric literar, poet român (d. 1971). Perpessicius – Dumitru S. Panaitescu (n. Brăila, d. 29 martie 1971, Bucureşti) a fost un istoric şi critic literar, folclorist, eseist şi poet român, cercetător şi editor al operei eminesciene, membru titular al Academiei Române.În 1932, apare Legea pentru organizarea Caselor de Economii şi Cecuri Poştale (CEC), ca instituţie publică garantată de stat, cu sediul la Bucureşti, la care se depuneau disponibilităţile populaţiei. În 1940, începe „Proiectul Manhattan” având ca obiectiv crearea bombei atomice americane.Proiectul Manhattan a fost proiectul de dezvoltare a primei arme nucleare (bomba atomică) în timpul celui de-al doilea război mondial de către Statele Unite ale Americii, Regatul Unit şi Canada. Ceea ce a fost denumit oficial Districtul Ingineresc Manhattan, se referă anume la perioada 1941–1946, când proiectul s-a aflat sub controlul Corpului de Geniu al Armatei SUA, sub adminstraţia Generalului Leslie R. Groves. Cercetarea ştiinţifică a fost condusă de fizicianul american J. Robert Oppenheimer. Proiectul a avut succes în dezvoltarea şi detonarea a trei arme nucleare în 1945: o detonare de test a unei bombe cu implozie cu plutoniu pe 16 iulie (testul Trinity) lângă Alamogordo, New Mexico; o bombă cu uraniu îmbogăţit denumită „Little Boy” pe 6 august deasupra oraşului Hiroshima, Japonia; şi o a doua bombă cu plutoniu, denumită „Fat Man” pe 9 august deasupra oraşului Nagasaki, Japonia. Rădăcinile proiectului s-au aflat în temerile oamenilor de ştiinţă ai anilor 1930 că Germania Nazistă investiga ea însăşi posibilitatea producerii armelor nucleare. Născut dintr-un mic program de cercetare în 1939, Proiectul Manhattan a ajuns să angreneze peste 130 000 de oameni şi să coste aproape 2 miliarde de dolari (23 miliarde, la nivelul din 2007 al dolarului). A avut ca rezultat crearea multor puncte de producţie şi cercetare care au operat în secret. Cele trei centre primare de cercetare şi producţie ale proiectului au fost centrul de producţie a plutoniului aflat la Hanford Site, centrele de îmbogăţire a uraniului de la Oak Ridge, Tennessee, şi laboratorul de proiectare şi cercetare a armelor, cunoscut astăzi ca Laboratorul Naţional Los Alamos. Cercetări s-au desfăşurat şi în peste treizeci de alte locaţii din Statele Unite, Canada şi Regatul Unit. Districtul Ingineresc Manhattan a controlat producţia de arme din SUA până la constituirea Comisiei de Energie Atomică în ianuarie 1947. În 1976, s-a născut gimnasta Lavinia Miloşovici, dublă campioană olimpică (Barcelona, 1992) şi campioană mondială (1991, 1993). În 1980, a murit (în Germania) Pamfil Şeicaru, publicist, memorialist, prozator; în 1928 a întemeiat, la Bucureşti, ziarul „Curentul”, care l-a consacrat ca pe un redutabil analist politic şi ca pe unul dintre cei mai temuţi polemişti din România; după 1944, a trăit în Spania şi Germania (n. 1894). În 1984, a murit actorul Ion Finteşteanu. Ion Finteşteanu (n. 18 martie 1899, Bucureşti – d. Bucureşti) a fost un celebru actor român de teatru şi de film. A făcut parte din trupa Teatrului Naţional din Bucureşti (1921-1984), fiind numit membru de onoare al acestui teatru (1971). În paralel cu activitatea artistică, a fost profesor universitar la Facultatea de Teatru din cadrul Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică şi şef al catedrei Arta actorului. A fost distins cu titlul de Artist al Poporului. În 1993, a avut loc reuniunea NATO de la Travemunde, în Germania. Secretarul de Stat american al Apărării, Les Aspin, a lansat propunerea realizării unui „parteneriat pentru pace”, între NATO şi ţările din Europa Centrală şi de Est.  În 1996, a murit Oleg Danovski, întemeietorul şcolii naţionale de balet modern; fondatorul şi directorul primului teatru de balet al ţării. Oleg Danovski (n. 9 februarie 1917, Vosnesensk, Ucraina) a fost un dansator şi coregraf român, întemeietorul şcolii româneşti de balet modern, fondatorul şi directorul primului teatru de balet din România, instituţie care astăzi îi poartă numele – Teatrul Naţional de Operă şi Balet „Oleg Danovski” din Constanţa. A apărut pe toate marile scene ale lumii, precum Teatrul Balşoi, Opera din Milano sau Metropolitan New York, iar sub conducerea sa baletul românesc s-a bucurat de succese şi recunoaştere fără precedent în străinătate.

Săptămâna 16 la 22 octombrie…

Ultima zi din această săptămână ne spune ce s-a întâmplat la 22 octombrie… În 1797, francezul André-Jacques Garnerin a efectuat în premieră mondială o săritură cu paraşuta dintr-un balon (1000 m). Ideea confecţionării unei paraşute s-a regăsit în scrierile lui Leonardo da Vinci, iar Louis – Sybastien Lenormand a confecţionat în 1783 un fel de paraşută din două umbrele şi a sărit dintr-un copac, însă primul salt oficial i-a aparţinut lui Andre- Jacques Garnerin. Doi ani mai târziu, soţia francezului a devenit prima femeie din lume care a sărit cu paraşuta. În 1811, s-a născut compozitorul şi pianistul ungar Franz Liszt. Franz Liszt sau Liszt Ferenc (n. Raiding, Imperiul Austriac, astăzi Burgenland, Austria – d. 31 iulie 1886, Bayreuth, Bavaria), compozitor maghiar din Regatul Ungar, unul dintre cei mai renumiţi pianişti al tuturor timpurilor.În cultura muzicală a Europei romantice, Franz Liszt şi-a înscris numele prin contribuţia sa la dezvoltarea muzicii de pian şi simfonice, deschizătoare de noi perspective. Ca şi Berlioz sau Schumann, Liszt a fost un avântat luptător romantic în domeniul criticii muzicale şi al eseisticii. Virtuoz pianist, el a consacrat în viaţa concertistică recitalul, realizat de un singur interpret şi redat din memorie, contrar obiceiului de a se cânta programul pe note în public. Prin extraordinara sa virtuozitate, prin varietatea genurilor pianistice, unele dintre ele create de el, şi prin talentul său de inegalabil improvizator reuşea să capteze în concerte interesul ascultătorilor, fără concursul altor artişti.Multilaterala sa activitate şi bogata sa creaţie oglindesc multiplele faţete ale personalităţii sale. El a dominat viaţa artistică europeană prin activitatea sa artistică multiplă, de virtuoz concertist, dirijor, pedagog, creator de înaltă concepţie, scriitor cu fin spirit de observaţie, dar şi ca generos protector al contemporanilor săi. Legat de spiritul romantic prin inspiraţia din natură, artele plastice şi literatura tuturor timpurilor, acest artist a avut un larg orizont, însufleţit fiind de înalte idealuri artistice. Însăşi pregătirea sa a contribuit la constituirea concepţiei sale despre muzică şi a rolului ei în viaţa omului. Maghiar prin naştere (mama austriacă), hrănit din cele trei mari culturi europene – germană, franceză şi italiană – având succese concertistice pe tot continentul european, Liszt a avut conştiinţa universalităţii sale. În 1882, 22.X / 3.X, a murit pictorul Ion Andreescu, unul dintre reprezentanţii impresionismului românesc; membru post-mortem al Academiei Române din 1948. Ion Andreescu (n. 15 februarie 1850, Bucureşti- d. Bucureşti) a fost un pictor, pedagog şi academician român. Din 1869, urmează „Şcoala de arte frumoase” condusă de Theodor Aman, devenind, în 1872, profesor la catedra de desen liniar şi caligrafie a Seminarului episcopal din Buzău. În 1873, se transferă la Gimnaziul comunal „Tudor Vladimirescu”, apoi, în 1875, la şcoala de meserii din aceeasi localitate. La sfârşitul anului 1878, pleacă la Paris, unde frecventează cursurile „Academiei libere Julian”; verile pictează la Barbizon (unde se întâlneşte cu Nicolae Grigorescu) şi în alte aşezări rurale.Interesat în egală măsură de diferite genuri ale picturii, Andreescu creează peisaje, portrete şi naturi statice. În 1906, a murit pictorul francez Paul Cézanne. Paul Cézanne (n.19 ianuarie 1839, Aix-en-Provence – d.Aix-en-Provence) a fost un pictor francez, considerat în prezent cel mai mare înnoitor al picturii la sfârşitul secolului al XIX-lea. Reducerea perspectivei la valorile termice ale culorilor şi directa sa referire la formele geometrice au făcut ca pictura lui Cézanne să reprezinte puntea de trecere de la impresionism spre cubism, prima perioadă a acestei ultime orientări fiind numită de către unii teoreticieni ai artei, „faza cézanniană”. Opera lui Cézanne, sinteză ideală a reprezentării naturaliste, marchează cu pregnanţă evoluţia artei moderne, al cărei limbaj o revoluţionează în direcţia unor experienţe neaşteptate. În1911, apare (cu întreruperi, până în iunie 1923, săptămânal, apoi bilunar), la Bucureşti, revista literară, artistică şi socială „Flacăra”, cu un rol important în mişcarea literară şi artistică din anii premergători primului război mondial; condusă la început de Constantin Banu, apoi de Ion Pillat, Adrian Maniu şi Horia Furtună. În 1932, 22-28, a avut loc, la Bucureşti, a treia Conferinţă balcanică, la care au participat Albania, Grecia, Iugoslavia, România şi Turcia; s-a adoptat un proiect de Pact balcanic bazat pe principiile neagresiunii, amiciţiei şi asistenţei mutuale. În1938, Chester F. Carlson, american, inventează aparatul de fotocopiat. El a reuşit să imprime cuvintele „10-22-38 ASTORIA”. Prima maşină de fotocopiat a fost comercializată în 1954 sub numele XEROX 914.În 1942, a murit Octavian C. Tăslăuanu, critic literar, memorialist, publicist şi om politic; aflat la conducerea „Luceafărului” între anii 1903 şi 1919, a jucat, prin poziţia deţinută la cea mai de seamă revistă culturală a românilor transilvăneni, un rol deosebit de important în lupta dusă pe tărâm cultural pentru realizarea dezideratului de desăvârşire a unităţii naţionale (n. 1876). În 1962, „Criza cubaneză”; forţele navale americane instituie blocada coastelor insulei comuniste (până la 21.XI.1962).În 1985, a murit fizicianul american Thomas Townsend Brown; a fost primul care a descoperit teoria referitoare la legăturile dintre electromagnetism şi câmpurile gravitaţionale ale lui Einstein (n. 1905). În1991, a avut loc alegerea pentru tronul ecumenic de la Constantinopol/Istanbul (Turcia) a patriarhului Bartholomeu I (care îi succeda patriarhului Dimitrios I, mort la 30.IX.1991); Sanctitatea Sa Bartholomeu I (liderul spiritual al tuturor ortodocşilor din lume) exercită tripla funcţie conform rangului său: Arhiepiscop de Constantinopol; apoi, este primul dintre cei circa 80 de episcopi ai Patriarhiei Ecumenice răspândiţi în întreaga lume; în sfârşit, Patriarhul ecumenic Bartholomeu I este „primul între egali” în cadrul episcopatului ortodox; cu acest titlu el exercită serviciul de prezidare, coordonare şi iniţiativă în toate problemele panortodoxe.În 2001, România este aleasă, în cadrul Adunării Generale a ONU, membră în Consiliul de Administraţie al Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu – UNEP, pentru un mandat de patru ani (începând cu 1 ianuarie 2002).

Pentru azi, am terminat cu retrospectiva calendaristică de săptămâna aceasta. Până săptămâna viitoare, vă zic să vă fie bine! Gânduri bune tuturor!

Al dumneavoastră,

Nicolae Uszkai

Surse foto: