Jurnal FM 
Sabin Bălașa a fost un pictor, autor și regizor de filme de pictură animată, dar și scriitor român
#Postat de Carmen Vintu on iunie 17, 2021
Sabin Bălașa a fost un pictor, autor și regizor de filme de pictură animată, dar și scriitor român. S-a născut în Oltenia, la Dobriceni, la 17 iunie 1932. Tatăl său, preot, și mama sa, învățătoare, își transformaseră casa în muzeu arheologic și etnografic, cu peste 3000 de piese. A fost școlit la Craiova și apoi la București. A fost legat spiritual de Italia pe care a vizitat-o de mai multe ori, pentru a primi diferite premii dar și pentru a picta, în special de Florența.
Aceeași legătură a simțit-o față de Iași, unde a realizat în intervalul 1968-1978 celebrele murale care înnobilează Sala Pașilor Pierduți a Universității Al. I. Cuza, și unde s-a simțit permanent acasă, motiv pentru care declara, cu umor, că este „moldovean de origine oltean”.
Celebritatea pe care i-au adus-o muralele de la Iași și pentru care era considerat clasic înainte de a împlini 40 de ani, a determinat o adevărată vânătoare de Sabin Bălașa.
Marii colecționari din România, dar și din Europa și SUA, i-au dorit lucrările.
Dorința declarată a vieții și a artei lui Sabin Bălașa a fost să inițieze o mare renaștere artistică și culturală. Alegerea sa a fost să fie renascentist, înțelegând că Renașterea nu se consumă istoric într-o perioadă anume de reconsiderare a valorilor, ci însoțește, ca stare de spirit, demersul creatorului de cultură. Dincolo de valoarea intrinsecă a picturii sale, apreciată în întreaga lume cu atribute acordate doar capodoperelor, opera amplă a lui Sabin Bălașa, care cuprinde, deopotrivă și creația cinematografică (i s-au acordat prestigioase premii internaționale pentru filmele de animație), literară și publicistică, își pune amprenta inconfundabilă asupra epocii.
Sursa foto: https://youtu.be/41NJMF1rGf8
Studii:
- 1955, Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu, București, România
- 1965, cursuri Academia de Limbă și Cultură Italiană Siena
- 1966, cursuri Academia de Pictură din Perugia
Sabin Bălașa s-a stins din viață în data de 1 aprilie 2008, la Spitalul Sfânta Maria din București în urma unui cancer pulmonar.
A fost înmormântat la Cimitirul Eternitatea din Iași în data de 5 aprilie 2008.
Opera
Filme de pictură animată
Autor și regizor a 12 filme de pictură animată:
- „Picătura” (1966)
- „Orașul” (1967)
- „Valul” (1968)
- „Pasărea Phoenix” (1968)
- „Fascinație” (1969)
- „Întoarcere în viitor” (1971)
- „Galaxia” (1973)
- „Odă” (1975)
- „Exodul spre lumină” (1979)
Picturi murale
19 picturi murale (aproximativ 270 m2),Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iași
- „Aspirație” 380/546 cm
- „Omagiu întemeietorilor” 372/471 cm
- „Amfiteatru” 452/400 cm
- „Generații” 452/379 cm
- „Triumful vieții” 420/249 cm
- „Dezastrul atomic” 420/249 cm
- „Icar” 422/248 cm
- „Prometeu” 417/247 cm
- „Exodul spre lumină” 416/247 cm
- „Ștefan cel Mare” 419/250 cm
- „Moldova” 430/265 cm
- „Luceafărul” – triptic (429/267 cm, 430/267 cm, 431/269 cm)
- „Legenda Meșterului Manole” 432/268 cm
- „Nunta Cosmică” 431/268 cm
- „Legenda Dochiei” 429/268 cm
- „Străbunii” 433/268 cm
- „Galaxia Iubirii” 1080/466 cm
Două picturi murale, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați:
- „Războinicii” – (inițial aflată la Muzeul Militar Central, București, pusă la dispoziția artistului la demolarea muzeului, lucrarea a fost mutată și apoi restaurată pe noul amplasament de către artist)
- „Hora”
„Nunta Cosmică (Miorița)” la Hotel București
Două picturi murale la Academia de Studii Economice, București
- „Geneza”
- „Feerie”
Două picturi murale la Agricola Internațional, Bacău
Sala rondă din Hotel Intercotinental, București.
Alte picturi murale în reședințe particulare.
Expoziții personale:
- 1978, Roma
- 1980, Roma
- 1982, Stockholm
- 1982, București, Muzeul național de Artă,
- 1985, Kerkera (Grecia)
- 1988, Moscova, Tbilisi și alte capitale ale statelor fostei URSS
- 1992, București
- 1994, Israel
- 2000, București, World Trade Center
- 2002, Iași, Univ. Al. I. Cuza
- 2005, București.
Opera scrisă
Romane
- „Deșertul Albastru”, roman, 1996
- „Exodul spre Lumină”, roman, 2002
- „Democrație în Oglinzi”, roman, 2006
Articole și eseuri în presa scrisă
Autor al unui număr larg de articole și eseuri în presa scrisă între anii 1956-2007, printre care:
- Picasso, marginalii la o expoziție, Steagul roșu, 19 noiembrie 1968
- Ideea filmelor mele, Tribuna, 5 martie 1970
- Tradiție și inovație în filmul de animație, România Liberă, 29 august 1970
- Urâtul în peisajul orașului, România literară, noiembrie 1970
- Izvorul, Albina, G. V. 1971
- Memoria faptelor eroice, Contemporanul, 20 august 1971
- Ceea ce uimește, România literară, 11 noiembrie 1971
- Arta – un mod de a trăi, Viața studențească, 25 octombrie 1972
- Spațiul iubirii – umanismul, Scînteia tineretului, 3 ianuarie 1972
- Sabin Bălașa și Radu Negru Dialog despre pictura monumentală, 29 septembrie 1972
- A fi onest, a fi liber, a fi artist, Contemporanul, 3 noiembrie 1972
- Arta, un mod de a trăi. Fidias și omul posibil, Viața studențească, 16 mai 1973
- Nemurirea lui Picasso, Flacăra, 21 aprilie 1973
- Dacă ar fi să recomand, Contemporanul, 18 ianuarie 1974
- Drăgășanii mei, România pitorească, nr. 3, 1974
- Arta, un mod de a trăi, Viața studențească, 24 ian. 1974
- Arta și-a ales ca simbol femeia, Femeia, Almanah 1974
- Aportul concret al artistului la înnobilarea vieții din cetate, Informația Bucureștiului, 9 noiembrie 1974
- Semnul maturității, România libera, 30 iunie 1975
- Viața, un poem pictat, Contemporanul, 31 dec. 1976
- Munca artistului, Contemporanul, 2 iulie 1976
- Corneliu Baba și culorile permanenței, Albina, ian. 1977
- Conștiința nemuririi, Contemporanul, 18 martie 1977
- Retrospectivă Vasile Blendea, Contemporanul, 12 august 1977
- Îndatoriri comune, România literară, 18 august 1977
- Ritmul fără popas, Luceafărul, 10 decembrie 1977
- Iubesc creația și detest distrugerea, Săptămâna, 1 dec. 1978
- Artă de for public, Scînteia tineretului, 20 iulie 1978
- Prestigiul artei, Tribuna, 23 martie 1978
- Leacuri la inimă nu-s, Scînteia tineretului, 28 noiembrie 1982
- Armele, războiul, incompatibile cu arta și cultura, România libera, 29 iunie 1982
- Răspunderea omului de artă, Flacăra, 18 iunie 1982
- Despre mine… <Catalogul Muzeului de Artă, București, octombrie-noiembrie 1982
- Eu și eternitatea, Diplomat club nr. 7-8 1998
- Viitorul este o consecință, Cronica Română, 3 martie 1999
- Banii pentru viață, sau viața pentru bani?, Cronica română, 10 martie 1999
- Alt chip de drac, Cronica Română, 24 martie 1999
- Bătrânețe fără tinerețe, Cronica română, 29 martie 1999
- Generații de sacrificiu în secolul patimilor, Cronica română, 5 aprilie 1999
- Raiul visat, Cronica română, 15 apr. 1999
- Planeta fără locuri de muncă, Cronica română, 22 aprilie 1999
- Politica este o curvă?, Cronica română, 29 aprilie 1999
- Iluzii și speranțe, Cronica română, 7 mai 1999
- Criza de suflet, Cronica română, 13 mai 1999
- Opțiunea, sau cum îți așterni, așa dormi!, Cronica română, 21 mai 1999
- Dresajul uman, Cronica română, 28 mai 1999
- Prostia este o capacitate negativă, Cronica română, 3 iunie 1999
- Magia și arta, Cronica română, 11 iunie 1999
- Făcutul de râs, Cronica română, 24 iunie 1999
- Invidia la români, Cronica română, 1 iulie 1999
- Între interese și nevoi, Cronica română, 9 iulie 1999
- La mâna a doua, Cronica română, 15 iulie 1999
- Conducător la români, Cronica română, 22 iulie 1999
- Mimetismul, Cronica română, 29 iulie 1999
- Dorul de comunism, Cronica română, 5 august 1999
- Omul ambalaj, Cronica română, 12 august 1999
- Lipsa de armonie, Cronica română, 19 august 1999
- Votul uninominal, domnilor!, Cronica română, 26 august 1999
- Visul unei renașteri, Cronica română, 2 septembrie 1999
- Despre neputință, Cronica română, 9 septembrie 1999
- Restitutio în integrum, Cronica română, 16 septembrie 1999
- Cine ce zice, cine ce face, Cronica română, 23 septembrie 1999
- Evoluția planetei între spaime și idealuri, Cronica română, 30 septembrie 1999
Premii și distincții
- Ordinul național „Pentru Merit” în grad de Comandor (1 decembrie 2000) „pentru realizări artistice remarcabile și pentru promovarea culturii, de Ziua Națională a României”, Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Mare Ofițer.
