S-a întâmplat la 22 octombrie…
de Nicolae Uszkai, Brașov

S-a întâmplat la 22 octombrie…

– 1725: A murit compozitorul italian Pietro Alessandro Scarlatti. După cum spune însuşi compozitorul, sonatele sale (intitulate cu prea multă modestie „esercizio per gravicembalo”) sunt un „joc ingenios al artei” care te face să cânţi „cutezător la clavecin”, privind muzica „mai mult uman decât critic”. Scarlatti îl îndeamnă pe interpret „să fie fericit” când va interpreta aceste studii, miniaturi dar mari capodopere. Acelaşi îndemn îl dădea şi Vivaldi interpreţilor concertelor sale, pe care le-a prefaţat cu îndemnul: „Păstraţi-mi bunăvoinţa şi fiţi fericiţi!”.

Sonatele lui Scarlatti, piese scurte, cu idei melodice concise, creează efecte noi care deschid drumul tehnicii pianistice moderne. Se dau soluţii diverse de îmbinare a diferitelor motive, într-o cromatică extrem de variată. Contactul cu muzica spaniolă îi dă ocazia să-şi îmbogăţească sursele de inspiraţie pentru sonatele sale. În unele melodii străbat ritmurile clocotitoare ale dansurilor andaluze, cu acompaniament de chitară sau de castaniete, de tip „flamenco”. Stilul său este extrem de concis, întretaie adesea planurile luminoase cu cele în penumbră, impetuozitatea cu meditaţia, în modulaţii armonice suple, elegante, închise într-o formă logică şi clară. Sonatele lui Scarlatti reprezintă în totalitatea lor un caleidoscop de forme prins într-o şlefuire de cristal.Sunt motive suficiente pentru ca astfel de piese să treacă graniţele Spaniei şi ale Italiei şi să cucerească în scurt timp publicul meloman, începând cu Anglia. Vor fi cunoscute imediat în Franţa, Germania, Ţările de Jos. O dovadă a acestui rapid succes european sunt cele 12 concerti grossi ale englezului Charles Arvison (contemporan cu Scarlatti) care a transcris o parte a creaţiei clavecinistice scarlattiene pentru orchestră de coarde.

– 1764: A murit Jean-Marie Leclair, compozitor şi violonist francez (n. 1697).

S-a întâmplat la 22 octombrie…

Sursa foto: https://pixabay.com/ro/photos/frunze-de-stejar-frunze-3851310/

– 1797: Francezul André-Jacques Garnerin a efectuat în premieră mondială o săritură cu paraşuta dintr-un balon (1000 m). Ideea confecţionării unei paraşute s-a regăsit în scrierile lui Leonardo da Vinci, iar Louis – Sybastien Lenormand a confecţionat în 1783 un fel de paraşută din două umbrele şi a sărit dintr-un copac, însă primul salt oficial i-a aparţinut lui Andre – Jacques Garnerin. Doi ani mai târziu, soţia francezului a devenit prima femeie din lume care a sărit cu paraşuta.
– 1811: S-a născut compozitorul şi pianistul ungar Franz Liszt. Franz Liszt sau Liszt Ferenc (n. Raiding, Imperiul Austriac, astăzi Burgenland, Austria – d. 31 iulie 1886, Bayreuth, Bavaria), compozitor maghiar din Regatul Ungar, unul dintre cei mai renumiţi pianişti al tuturor timpurilor.În cultura muzicală a Europei romantice, Franz Liszt şi-a înscris numele prin contribuţia sa la dezvoltarea muzicii de pian şi simfonice, deschizătoare de noi perspective. Ca şi Berlioz sau Schumann, Liszt a fost un avântat luptător romantic în domeniul criticii muzicale şi al eseisticii. Virtuoz pianist, el a consacrat în viaţa concertistică recitalul, realizat de un singur interpret şi redat din memorie, contrar obiceiului de a se cânta programul pe note în public. Prin extraordinara sa virtuozitate, prin varietatea genurilor pianistice, unele dintre ele create de el, şi prin talentul său de inegalabil improvizator reuşea să capteze în concerte interesul ascultătorilor, fără concursul altor artişti.Multilaterala sa activitate şi bogata sa creaţie oglindesc multiplele faţete ale personalităţii sale. El a dominat viaţa artistică europeană prin activitatea sa artistică multiplă, de virtuoz concertist, dirijor, pedagog, creator de înaltă concepţie, scriitor cu fin spirit de observaţie, dar şi ca generos protector al contemporanilor săi. Legat de spiritul romantic prin inspiraţia din natură, artele plastice şi literatura tuturor timpurilor, acest artist a avut un larg orizont, însufleţit fiind de înalte idealuri artistice. Însăşi pregătirea sa a contribuit la constituirea concepţiei sale despre muzică şi a rolului ei în viaţa omului. Maghiar prin naştere (mama austriacă), hrănit din cele trei mari culturi europene – germană, franceză şi italiană – având succese concertistice pe tot continentul european, Liszt a avut conştiinţa universalităţii sale.

Articolul complet aici: jurnalspiritual.eu