S-a întâmplat la 14 octombrie…
de Nicolae Uszkai, Brașov

S-a întâmplat la 14 octombrie…

– Sf. Cuvioasă Parascheva.
-”Ziua internaţională a standardizării”; marchează crearea, la 14.X.1946, a Organizaţiei Internaţionale de Standardizare; se sărbătoreşte din anul 1969.
– 1465: Prima menţiune documentară a Bucureştilor ca reşedinţă domnească a lui Radu cel Frumos, domnul Ţării Româneşti (1462-1478)..
– 1582: Din cauza introducerii calendarului gregorian, această zi din acest an nu există în Italia, Polonia, Portugalia şi Spania.
– 1669: A murit Antonio Cesti, compozitor şi cântăreţ italian (botezat la 5.VIII.1623).

S-a întâmplat la 14 octombrie…

Sursa foto: https://pixabay.com/photos/leaf-foliage-tree-autumn-forest-3812742/

– 1777: S-a născut Costache Conachi, poet român (d. 1849). Mare boier şi mare proprietar, figură contradictorie în epocă pentru că pleda pentru luminarea poporului, a făcut un proiect de reformă a învăţămîntului în Moldova pe principiul „studiul trebuie să aibă un scop moral”. A luat parte la redactarea Regulamentului Organic, formulînd unele articole care aveau în vedere unirea Principatelor.
– 1789: George Washington proclamă prima Thanksgiving Day.Ziua Recunoştinţei (engl.: Thanksgiving Day, fr.: Jour de l’Action de grâces) este o sărbătoare anuală de o zi, în care se mulţumeşte (tradiţional lui Dumnezeu) pentru bogăţia recoltei din acel an. Ea se sărbătoreşte în cea mai mare parte a Americii de Nord (Statele Unite şi Canada). Este o sărbătoare a familiei. În Statele Unite majoritatea afacerilor (în afară de magazine) sunt închise joi şi vineri în săptămâna cu Thanksgiving pentru a permite angajaţilor să se reunească, cu familia.
– 1802: În Ţara Românească a avut loc un puternic cutremur de pământ, cel mai mare seism din România, consemnat de documente. Cutremurul s-a produs în Vrancea şi se apreciază că a avut o magnitudine de 7,7-7,9 grade. Şi Bucureştiul a fost grav afectat, aici prăbuşindu-se Turnul Radu Vodă, Hanul Şerban Vodă, o parte din Turnul Colţei şi multe alte construcţii. (14/26).

– 1833: S-a născut, la Bucureşti, Constantin Barozzi (m.1921), general, geodez şi cartograf român. Membru de onoare al Academiei Române (1905). A înfiinţat Institutul Geografic al Armatei (1895). A susţinut modernizarea şi amplificarea lucrărilor geodezice în România.Constantin Barozzi (n. Bucureşti – 15 aprilie 1921, Bucureşti) – general, geodez şi cartograf. Membru de onoare al Academiei Române (9 aprilie 1905). După terminarea studiilor secundare, a urmat Şcoala Militară de Ofiţeri din Bucureşti (1854-1856). Şi-a continuat studiile la Institutul Geografic al Armatei din Viena (1856-1857). A urcat treptele ierarhiei militare până la gradul de general de divizie (1892). A fost primul comandant al Batalionului 2 Geniu, apoi şef de stat major al Diviziei 4 Infanterie, şef al Depozitului de Război, comandant al Diviziei Active „Dobrogea” şi al Corpului 3 Armată, şef al Marelui Stat Major al armatei şi ministru de Război (1888). A luat parte la Războiul de Independenţă (1877-1878) în calitate de şef al statului major al Armatei de Operaţii.A avut contribuţii la intensificarea studiilor geodezice din România în a doua jumătate a secolului XIX. Încă din anii în care se număra printre elevii Şcolii Militare, a luat parte la ridicările geodezice efectuate de un grup de ofiţeri pentru realizarea hărţii României, precum şi la măsurătorile efectuate în Transilvania şi de-a lungul Oltului, până la Dunăre. Odată cu numirea sa la conducerea Depozitului de Război, a depus o susţinută activitate în vederea modernizării şi amplificării lucrărilor geodezice, urmărind întocmirea hărţii României numai de către români (Memoriu relativ la lucrările de astronomie, geodezie şi topografie executate în Moldova de Depozitul de Război, 1876); un prim pas s-a făcut în 1872-1873, când s-a început efectuarea hărţii Moldovei, urmată de cea a Dobrogei.A luat parte atât la lucrările Comisiei internaţionale însărcinată cu delimitarea frontierei dintre România şi Austro-Ungaria (1885) şi, respectiv, cu Bulgaria (1886), cât şi la diferite congrese internaţionale de geodezie, ca şi la şedinţele Consiliului Geodezic Internaţional, al cărui membru era, ţinute la Berlin, Dresda, Hamburg, Paris, Roma şi Viena. Din iniţiativa sa, în 1895, a luat fiinţă Institutul Geografic al Armatei, îngrijindu-se şi de activitatea de procurare a aparaturii necesare. Membru fondator şi vicepreşedinte al Societăţii Geografice Române şi membru al Comisiei Geodezice Internaţionale.

Articolul complet aici: jurnalspiritual.eu