România este printre ultimele țări din UE la indicele de suveranitate europeană. Ungaria și Bulgaria sunt totuși în urmă

În demersul internaţional, începând cu Tratatele de la Westfalia (1648), suveranitatea este înţeleasă drept calitatea de a nu fi subiectul (însensul feudal de „supus”) niciunui alt subiect (în sensul de subiect de drept internațional). Ea presupune deci independenţa statului şi plenitudinea competenţelor sale în sfera relaţiilor internaţionale. Pe plan intern suveranitatea este definită de doctrina constituţionalistă drept caracter suprem al puterii statale, acest lucru făcând din suveranitate un criteriu definitoriu al statului, conform europolity.eu.

Astăzi, România se află pe antepenultimul loc în Uniunea Europeană  dacă întocmim un clasament după indexul de suveranitate europeană. Indicele calculează contribuția fiecărei din cele 27 de țări ale UE fiind luate în considerare șase indici: apărare, economie, sănătate, migrație, protecția mediului și tehnologie.

România se situează pe locul 25 din 27 de state, însă înaintea Ungariei și Bulgariei. Țara noastră este pe ultimul loc la protecția mediului și la tehnologie și penultima, după Ungaria, la sănătate. Cel mai bun indice este cel al migrației, cu un scor apropiat de cel al Sloveniei, Irlandei și Portugaliei, peste Franța, Spania sau Italia.

Sursa foto: internet

Suveranitatea europeană nu înseamnă construirea de garduri sau retragerea de pe scena mondială; nici nu ar trebui să stea în opoziție cu suveranitatea națională. În schimb, este vorba despre creșterea capacității Uniunii Europene de a gestiona interdependențele complexe care caracterizează lumea de astăzi. În ordinea globală în curs de dezvoltare, Europa trebuie să acționeze în conformitate cu principiile și valorile sale, fără a fi agresată de alții. Acest lucru necesită atât capacități mai mari ale propriilor sale, cât și alianțe de încredere; deschidere și reziliență; și unele protecții strategice, dar fără a se îndrepta către protecționism. Pentru ca UE să reușească, toate statele membre vor trebui să-și aducă partea echitabilă – și nu își poate permite legături slabe pe care alte puteri le-ar putea folosi pentru a le împărți. Acest indice punctează statele membre UE în ceea ce privește contribuția lor la suveranitatea europeană pe șase domenii: climă, apărare, economie, sănătate, migrație și tehnologie. Acesta acoperă separat capacitățile și angajamentele lor în aceste domenii. Analiza nu se limitează la contribuțiile în cadrul UE, ci include și alte inițiative care le permit europenilor să lucreze împreună pentru a spori capacitatea europenilor de a acționa. Indicele se bazează pe scorurile celor 27 de state membre pentru a produce un scor general pentru UE pe cele șase terenuri. De asemenea, plasează țările în patru grupuri care reflectă rolurile lor diferite în eforturile UE de a construi suveranitatea europeană.

Sursa foto: ecfr.eu

Indicele este conceput pentru a ajuta sindicatul să-și identifice principalele puncte tari și puncte slabe.

Sursa foto: ecfr.eu

Scorurile UE sunt mixte: Suveranitatea europeană este „bună” în sănătate și economie – dar doar „satisfăcătoare” în apărare, climă și migrație și „săracă” în tehnologie. În niciun domeniu, suveranitatea europeană nu este „excelentă” sau „eșuată”. În tehnologie, climă și apărare, UE se descurcă mult mai bine în ceea ce privește angajamentele decât în ​​ceea ce privește capacitățile. Acest lucru pare să arate că, deși sindicatul are voința de a acționa, îi lipsesc resursele pentru a face acest lucru. Dar ar putea semnifica și faptul că europenii nu își pun banii acolo unde trebuie.

Diferenta – diferența dintre țările cu cele mai bune și cele mai proaste performanțe – este cea mai mare în apărare. Acest lucru arată că unele țări sunt aproape de a-și îndeplini potențialul de a contribui la suveranitatea europeană de apărare, în timp ce altele eșuează teribil. 

În timp ce cinci țări își asumă rolul de „lideri” ai suveranității europene, de peste două ori mai multe sunt „performanțe slabe”. În total, doar opt țări primesc un scor „bun” în medie – în timp ce două „eșuează” nu doar pe anumite terenuri, ci și la scorul mediu, notează ecfr.eu.