Jurnal FM 
„Roata Istoriei” – o scurtă retrospectivă istorică cu evenimente petrecute de-a lungul timpului în săptămâna 17 la 23 aprilie… de Nicolae Uszkai, Brașov
#Postat de Carmen Vintu on aprilie 22, 2023
Motto: „Iară nu suntu vremile supt cârma omului, ci bietul om supt vremi.”– Miron Costin, cronicar
săptămâna 17 la 23 aprilie…
Stimați și dragi amici, astăzi voi continua obiceiul de fiecare sâmbătă, de trecere în revistă a câtorva evenimente din istoria mai îndepărtată ori mai apropiată a spațiului românesc și a celui universal, evenimente care s-au petrecut sub semnul calendaristic al zilelor fiecărei săptămâni când acestea apar în Jurnal FM. Prin urmare, să vedem, pentru început, ce s-a întâmplat într-o zi de 17 aprilie de-a lungul timpului… 17 aprilie este „Ziua mondială de luptă împotriva organismelor modificate genetic”, dar și „Ziua internaţională a hemofiliei”; Federaţia Internaţională de Hemofilie a stabilit în 1989 această dată în onoarea fondatorului Federaţiei, Frank Schnabel, născut în această zi. În 1492, regele Ferdinand al Spaniei a decis să finanţeze expediţia lui Cristofor Columb.În 1524, Giovanni da Verrazzano a ajuns în portul New York. Giovanni de Verrazzano (cca. 1485 – cca. 1528) a fost un explorator italian al Americii de Nord, în serviciul coroanei franceze. El este renumit datorită faptului că este primul european care explorează Oceanul Atlantic pe coasta Americii de Nord, între Carolina de Sud şi Terra Nova în 1539, inclusiv golful din New York. Din acest motiv Podul Verrazano-Narrows este numit în onoarea lui, precum şi Podul Jamestown-Verrazzano de peste estuarul Narragansett.Podul Verrazano Narrows, situat în statul şi oraşul New York City, Statele Unite, leagă cartierele Richmond (pe Staten Island) şi Brooklyn (pe Long Island), în zona strâmtorii ce leagă Lower Bay de Upper Bay. Inaugurat în 1964, el are o lungime de 2,230 m, deschiderea fiind de 1,298 m. Structura sa este susţinută de cabluri grose de oţel ancorate la ţărmuri de două turnuri înalte de 210 m. Este cel mai mare pod supendat din Statele Unite. În 1647, a murit Grigore Ureche, cronicar moldovean (n. 1590). În 1790, a murit Benjamin Franklin, fizician, filosof, economist şi om politic american. Benjamin Franklin (n. 17 ianuarie 1706, Boston) este una dintre cele mai cunoscute personalităţi din istoria Statelor Unite, unul din Founding Fathers, diplomat, om de stiinţă, inventator, filozof, profesor şi om politic. A organizat prima bibliotecă din America, a fost un inventator care a creat multe obiecte, care sunt indispensabile astăzi, printre care se pot menţiona ochelarii bifocali şi paratrăsnetul, şi i-a uimit pe oamenii de ştiinţă din toată lumea cu experimentele sale din domeniul electricităţii.În vremea sa era extrem de cunoscut şi de influent şi în Europa. Franklin a fost cel care i-a convins pe englezi să retragă „Legea timbrului”, respectiv i-a convins pe francezi să intervină în Războiul de Independenţă al Statelor Unite de partea acestora. În Statele Unite, a fost unul din semnatarii de frunte al Declaraţiei de Independenţă a Uniunii şi al Constituţiei americane.În 1765, Parlamentul britanic a votat Legea Timbrului, prin care redactarea tuturor actelor trebuia făcută doar pe hârtie timbrată.Protestul coloniilor a fost prompt.Coloniştii au afirmat însă ca toate impozitele trebuiau votate de Adunările locale. Ei au ameninţat cu boicotarea produselor engleze. În 1822, 17/29, delegaţiile marii boierimi muntene (şapte boieri) şi moldovene (şase boieri) sosesc la Istanbul pentru a prezenta Porţii Otomane revendicările Ţărilor Române: restabilirea domniilor pământene, consolidarea privilegiilor boierimii prin concentrarea puterii în mâinile unui grup restrâns de mari boieri, excluderea grecilor din funcţiile civile şi ecleziastice, dreptul exclusiv pentru pământeni de a ocupa slujbe publice ş.a.; Poarta a admis numai restabilirea domniilor pământene (lucru ce se va realiza la 1/13.VII.1822, punându-se astfel capăt regimului fanariot, instaurat în 1711 în Moldova şi în 1716 în Ţara Românească) şi excluderea grecilor din funcţiile publice. În 1880, s-a înfiinţat Banca Naţională a României. În 1894, s-a născut Nikita Hruşciov, om politic sovietic; prim-secretar al CC al PCUS (1953-1964) şi preşedinte al Consiliului de Miniştri (1958-1964); a condus procesul de dezvăluire, parţială, a represiunii staliniste şi de înlăturare a urmărilor cultului personalităţii lui Stalin (1956); acuzat de promovarea unei politici voluntariste (criza Berlinului, în 1961, şi cea a Caraibilor, în 1962) a fost înlăturat de la putere (m. 1971).În 1896, a murit Traian Demetrescu, poet, prozator şi publicist (n. 1866).Traian Demetrescu, pe numele său complet Traian Rafael Radu Demetrescu, cu pseudonimul literar Tradem, care semna ocazional şi Traian Demetrescu-Tradem) (n. 3 noiembrie 1866, Craiova) a fost un poet pre-simbolist minor, considerat de critici un epigon al lui Mihai Eminescu.Traian Demetrescu a scris de versuri încă de când era elev. În anul 1883, a publicat în revista „Literatorul”, editată de Alexandru Macedonski, câteva poezii, printre care „ Meditaţiune”, „Bătrâneţe”, „Plânsul fericirii”, „Nenorocire”. Primul volum de versuri al lui Traian Demetrescu, apărut sub pseudonimul, Tradem, a fost prefaţat tot de mentorul său, Alexandru Macedonski.A citit poezii la cenaclul lui Titu Maiorescu şi a publicat în revista Convorbiri literare, cu orientare socialistă. Este autorul poemului Corbii, citat de George Bacovia: „trec corbii poetului Tradem”.A recunoscut printre primii valoarea lui Mihai Eminescu pe care îl caracteriza într-un vers tu dulce-al poeziei Crist.În 1901, 17/30, statul român cedează Bibliotecii Academiei Române colecţiile Bibliotecii Centrale din Bucureşti. În 1907, 17/30,în urma fuzionării principalelor grupări conservatoare („cantacuzeniştii” şi „carpiştii”), Petre P. Carp devine şeful Partidului Conservator. În 1916, s-a născut poeta Magda Isanos. Magda Isanos (n. Iaşi – d. 17 noiembrie 1944, Bucureşti) a fost o poetă, prozatoare şi publicistă română.A studiat la Iaşi (1934-1938) dreptul şi filozofia; licenţiată în drept, a profesat scurt timp avocatura la Iaşi. Debutează în 1932, cu versuri în revista Licurici a Liceului de băieţi Bogdan Petriceicu Haşdeu din Chişinău. A fost soţia lui Eusebiu Camilar. În1918, 17/30, s-a înfiinţat, la Paris, „Comitetul naţional al românilor din Transilvania şi Bucovina”, sub preşedinţia lui Traian Vuia, apoi a dr. Ioan Cantacuzino; Comitetul a militat pentru dobândirea independenţei Transilvaniei şi unirea acesteia cu România. În 1924, a luat fiinţă Metro-Goldwyn-Mayer (MGM), una dintre cele mai cunoscute case de filme americane; fondată la Hollywood, s-a remarcat prin promovarea „star-sistemului”.Metro Film Corporation, The Samuel Goldwyn Studios şi Louis B. Mayer Productions au fuzionat pentru a forma Metro-Goldwyn-Mayer. În 1945, a murit Ion Pillat, poet şi traducător (bun cunoscător al liricii moderne, a realizat numeroase traduceri din poezia universală); membru corespondent al Academiei Române. Ion Pillat (n. 31 martie 1891, Bucureşti), a fost un academician, antologator, editor, eseist, poet tradiţionalist şi publicist român. Pe linie maternă a fost înrudit cu familia Brătianu. Bunicul său a fost cunoscutul politician Ion Brătianu, care a fost adesea evocat în poeme din volumul său cel mai complet din punct de vedere estetic, Pe Argeş în sus, în poeme precum Bunicul, Bunica, Aci sosi pe vremuri sau Ochelarii bunicului. În 1949, primul Papă care apare la TV. Papa Pius al XII-lea a devenit primul Papă care a folosit televiziunea pentru a vorbi credincioşilor din întreaga lume. În 1954, a murit (executat în închisoarea Jilava, după simulacrul de proces din 6-13 aprilie acelaşi an) Lucreţiu Pătrăşcanu, jurist, sociolog şi om politic comunist; participant de seamă la înfăptuirea actului de la 23 august 1944; ministru al justiţiei între anii 1944 şi 1948; arestat în 1948 sub acuzaţia falsă de complot, împreună cu pictoriţa Lena Constante, soţia sa, Elena Pătrăşcanu, filosoful Bellu Zilber, folcloristul Harry Brauner ş.a. (n. 1900).În 1964, a murit George Vraca, actor român. George Vraca (n. 25 noiembrie 1896, Bucureşti – d. Bucureşti) a fost un renumit actor român, unul dintre numele mari ale scenei româneşti. În 1970, desfiinţarea grupului Beatles. Cel mai faimos grup din istoria muzicii pop a încetat oficial să existe; dizolvarea grupului Beatles, iniţiată cu şase zile mai devreme de Paul McCartney, care a anunţat că nu va mai face inregistrări cu John Lennon, provoacă nemulţumirea milioanelor de fani. În 1991, delegaţiei Parlamentului României i s-a acordat statutul de „delegaţie asociată” la Adunarea Atlanticului de Nord (din 14.XI.1998 şi-a schimbat numele în Adunarea Parlamentară a NATO).În 1996, inaugurarea oficială a primului reactor al Centralei nuclearo-electrice de la Cernavodă, România intrând în clubul ţărilor producătoare de energie nucleară. În 1998, începe să emită, la Iaşi, primul post de radio al Bisericii Ortodoxe Române, Radio Trinitas; având studioul la Mănăstirea Golia din Iaşi, Radio Trinitas a făcut parte din cadrul Institutului Cultural-Misionar Trinitas al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, până la data de 27 octombrie 2007. De la acea dată Radio Trinitas este parte componentă a Centrului de Presă Basilica al Patriarhiei Române, odată cu inaugurarea studioului de emisie Radio Trinitas Bucureşti, din Palatul Patriarhiei. În prezent Radio Trinitas are trei studiouri, la Iaşi, Bucureşti şi Craiova. În 2005, cardinalii se reunesc pentru alegerea succesorului Papei Ioan-Paul al II-lea.S-a reunit conclavul cardinalilor care avea sa hotărască numele noului Papa. O sută cincisprezece cardinali din 52 de ţări au fost prezenţi la reuniune, pentru a-l alege pe succesorul Papei Ioan Paul al II-lea, care a murit pe 2 aprilie, la vârsta de 84 de ani. „Principii bisericii”, cel puţin cei care nu depăşeau 80 de ani, au intrat la ora 16:30 în Capela Sixtină, jurand sa pastreze secretul dezbaterilor sub sanctiunea excomunicarii. În 2014, a murit (la Ciudad de Mexico, unde trăia de mai bine de 30 de ani) scriitorul şi jurnalistul columbian Gabriel Garcia Márquez, considerat unul dintre cei mai mari scriitori din istoria literaturii de limbă spaniolă; cel mai cunoscut roman al său este „Un veac de singurătate” (1967); Premiul Nobel pentru literatură pe 1982; potrivit Academiei Nobel a fost un titan al „realismului magic” (numit de mulţi critici şi realismul fantastic sud-american), care a reflectat în textele sale „viaţa şi conflictele unui întreg continent” (n. 1927)
Trecem, mai departe, să vedem ce s-a întâmplat în 18 aprilie…Aceasta este– „Ziua Internaţională a Monumentelor şi Siturilor”; stabilită în 1983 de Comitetul Internaţional al Monumentelor şi Siturilor (ICOMOS) – creat pe lângă UNESCO; sărbătorită pentru prima dată în 1984, ziua oferă posibilitatea conştientizării diversităţii patrimoniului la nivel mondial, dar şi vulnerabilităţii acestuia şi, în consecinţă, eforturilor necesare pentru protecţia şi conservarea sa. Este și „Ziua mondială a radioamatorismului”; marchează data de 18.IV.1925, când, la Paris, s-a luat hotărârea de înfiinţare a Uniunii Internaţionale a Radioamatorilor – IARU.În 1806, s-a născut Pavel Vasici-Ungureanu, medic şi scriitor; a întemeiat şi redactat prima revistă românească de medicină din Transilvania, „Higiena şi şcoala” (1876-1882); membru titular al Academiei Române din 1879 (m. 1881). În 1846, s-a născut, în Densuş, jud. Hunedoara, Nicolae Densuşianu (m.1911), istoric şi folclorist român.Membru corespondent al Academiei Române (1880). A elaborat lucrări bazate pe o largă informaţie decumentară (Revoluţiunea lui Horia în Transilvania şi Ungaria 1784-1785, 1884). A publicat șase volume de documente externe (perioada 1199-1575) privitoare la istoria românilor (în colecţia Hurmuzaki), lucrarea Dacia preistorică (postum, 1913) şi altele. S-a preocupat şi de folclorul românesc. În 1848, 18/30, are loc prima adunare politică a românilor transilvăneni, la Blaj, pe Câmpia Libertăţii, la care se hotărăşte convocarea, pentru 3/15 mai, a unei mari adunări populare la Blaj (printre fruntaşii participanţi la adunare s-au numărat Simion Bărnuţiu, Avram Iancu, Al Papiu-Ilarian, Ion Buteanu). În 1897, s-a născut, la Murgeanca, jud. Ialomiţa, Ion Linteş (m.1946), ofiţer de artilerie şi inginer aeronautic român. A efectuat studii şi cercetări în domeniul balisticii interioare, exterioare şi nadirale (balistica antiaeriană). În matematică s-a ocupat cu teoria numerelor. În 1906, un cutremur cu o magnitudine de 7,8 grade pe scara Richter distruge mare parte din oraşul San Francisco, California. În 1909, se înfiinţa „Societatea comunală pentru construcţia şi exploatarea tramvaielor în oraşul Bucureşti”, care primea concesiunea transportului de călători (18.IV/1.V).În 1931, după demisia guvernului naţional-ţărănesc condus de Gh. Gh. Mironescu (la 4 aprilie), se formează un guvern de „tehnicieni”, prezidat de istoricul Nicolae Iorga, secondat de Constantin Argetoianu (la Finanţe şi Interne); fără un program de guvernare şi lipsit de omogenitate, guvernul Iorga nu se va bucura nici de sprijinul partidelor politice, nici al cercurilor financiare şi nici de cel al Parlamentului. În1934, sa deschis prima spălătorie automată pentru public in Texas, Statele Unite. În 1941, al doilea război mondial: Aviaţia SUA bombardează Tokio, Yokohama şi Nagoya. În 1945, a murit John Ambrose Fleming, inginer electrician britanic care a brevetat dioda sau valva Fleming, componentă aflată la originea tuturor lămpilor care au fost utilizate în radiotelecomunicaţii (n.29.11.1949).
săptămâna 17 la 23 aprilie…
În 1946, a fost adoptată, oficial, hotărârea de autodizolvare a Ligii Naţiunilor (Societatea Naţiunilor), misiunea sa fiind transferată Organizaţiei Naţiunilor Unite; creată la 10.I.1920 (România fiind membru fondator), Liga Naţiunilor încetase, practic, să funcţioneze odată cu declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial. În 1949, Irlanda părăseşte Commonwealth–ul şi devine republică independentă. În 1955, a murit fizicianul german Albert Einstein, emigrat în SUA (în 1933), unde a primit cetăţenia în 1940; autorul teoriei relativităţii restrânse, care stă la baza electrodinamicii relativiste şi al teoriei relativităţii generalizate; Premiul Nobel pentru Fizică pe 1921 (n. 1879, la Ulm/Germania).A murit la locuinta lui din Princeton, Meser Street 112. Prin testament, a cerut ca funeraliile sa se desfasoare fara ritual religios sau ceremonie oficiala, sa fie incinerat, iar ora sa fie tinuta secreta. La crematoriu, trupul neinsufletit a fost insotit de cativa prieteni apropiati (n.14.03.1879). În 1966, Mao Zedung lansează conceptul de „marea revoluţie culturală proletară”. China intră într–o fază de haos şi teroare. În 1991, 18-19, are loc vizita oficială în România a preşedintelui Franţei, François Mitterrand, prima vizită a unui şef de stat occidental după decembrie 1989. În 2002, a murit Thor Heyerdahl, etnograf, arheolog şi explorator norvegian; conducător al expediţiei „Kon-Tiki”, în 1947, a străbătut Oceanul Pacific (între Callao/Peru şi arhipelagul Touamotou) pe o plută din lemn de balsa, încercând să demonstreze ipoteza populării Polineziei de către amerindieni; a condus expediţiile „Ra I” şi „Ra II” (1969-1970), de traversare a Atlanticului cu ambarcaţiuni din papirus; a fondat Muzeul „Kon-Tiki” din Oslo (1949) (n. 1914). În 2003, a murit Emil Loteanu, regizor de film, scenarist şi poet din Republica Moldova (n. 1936). A fost preşedinte al Uniunii Cineaştilor din Republica Moldova (1968-1991). A avut predilecţie pentru creaţii pitoreşti sau de mare amploare (Poienile roşii, 1966; Şatra, 1976; Găoacea, 1990 etc.).A publicat versuri, proză şi scenarii cinematografice. În 2005, Sistemul Național Unic pentru Apeluri de Urgență 112 a intrat oficial în funcţiune.
Și vine următoarea zi, în care vedem ce s-a întâmplat în 19 aprilie… În 1587, Sir Francis Drake, cel mai de temut corsar englez, scufundă flota spaniolă.Francis Drake (n. cca. 1540, d. 27 ianuarie 1596) a fost un corsar, navigator, neguţător de sclavi şi inginer englez din era elisabetană. Drake a fost numit cavaler în anul 1581 de către regina Elisabeta I a Angliei. În 1587, a intrat cu 23 de nave în portul Cadiz şi a distrus 37 de nave spaniole ce se pregăteau pentru marea debarcare din anul următor (în 1588, Invincibila Armada, din spaniolă: Invicibila flotă de război, a fost trimisă de Filip al II-lea, regele Spaniei, pentru a transporta şi sprijini acţiunea de debarcare a armatei spaniole în Anglia; bătălia navală care a urmat s-a înscris în contextul mai larg al conflictului dintre Spania şi Anglia, determinat de lupta pentru exploatarea bogăţiilor Lumii Noi). În 1768, a murit pictorul italian Canaletto (Giovanni Antonio Canal)..Giovanni Antonio Canal (n.28 octombrie 1697 în Veneţia; d. Veneţia), cunoscut sub numele de Canaletto, a fost un pictor peisagist italian.Veneţia, oraşul său natal, şi ulterior Londra, unde va locui vreme de zece ani, sunt locurile care i-au permis lui Canaletto să-şi desfăşoare geniul. Gloria de care se bucură va depăşi însă graniţele acestor două oraşe, devenind popular în întreaga Euorpă. Rigoarea arhitecturii şi expresivitatea poetică, reproducerea fidelă, de-a dreptul documentară a realităţii, îndemânarea cu care lucrează cu lumina şi elanul pensulei sale vor fi caracteristici ale acestui artist care va aduce din nou gloria picturii veneţiene. A fost un maestru în arta perspectivei citadine, pictând vederi din Veneţia, influenţat de Marco Ricci şi Carlevaris, precursori ai „vedutelor” (vederi citadine) veneţiene. În 1824, a murit poetul englez George Gordon Byron.Creator al eroului romantic, denumit ulterior „byronian”.A lăsat o operă animată de o rară vervă satirică (Pelerinajul lui Childe Harold, 1812-1817; Don Juan, 1819-1824; Manfred, 1817 etc.), care a exercitat o puternică influenţă asupra romantismului european. A mai publicat monologuri dramatice în versuri şi drame neoclasice..George Gordon Noel Byron, al VI-lea Baron Byron (n. 22 ianuarie 1788, Londra — d. Missolonghi, Grecia) este unul dintre cei mai cunoscuţi poeţi romantici englezi, alături de Percy Bysshe Shelley şi John Keats, contemporani ai săi.Printre cele mai cunoscute opere ale sale sunt poemele narative Pelerinajul lui Childe Harold şi Don Juan. Cel din urmă a rămas incomplet din pricina morţii poetului.Faima Lordului Byron se datorează nu numai operei, ci şi vieţii sale, trăită în extravaganţă, cu numeroase poveşti de dragoste, datorii, despărţiri, acuzaţii de incest şi sodomie. El a fost descris de către Lady Caroline Lamb ca „un om nebun, rău şi periculos a-l cunoaşte”. Byron a fost un lider regional al organizaţiei revoluţionare Carbonari din Italia în revolta lor împotriva Austriei şi mai târziu a călătorit pentru a lupta împotriva turcilor în Războiul de independenţă al Greciei, fapt pentru care grecii îl consideră un erou naţional. În 1849, a avut loc semnarea Convenţiei ruso-turce de la Balta-Liman, care consfinţea pe plan diplomatic internaţional înăbuşirea Revoluţiei de la 1848 în Ţările Române.Convenţia prevedea, între altele, ţinerea sub ocupaţie a Principatelor pentru „a reprima orice mişcare de insurecţionare”. Au fost numiţi domni Barbu Ştirbei, în Ţara Românească, şi Grigore Alexandru Ghica, în Moldova (19.IV/1.V). În 1854, s-a născut inginerul Anghel Saligny, inovator al tehnicii construcţiilor; a proiectat (1888) şi a condus construcţia podului peste Dunăre de la Cernavodă (1890-1895), pe atunci cel mai lung pod din Europa şi al treilea din lume; s-a numărat printre fondatorii Societăţii Politehnice (1881), pe care a condus-o între anii 1895-1897 şi 1910-1911; membru al Academiei Române, vicepreşedinte (1901-1904) şi preşedinte (1907-1910) al acestui for (m. 1925). În 1882, a murit biologul englez Charles Darwin (n. 1809).Fondatorul teoriei despre evoluţia speciilor de plante şi animale prin selecţie naturală (Originea speciilor, 1859).A mai publicat volumul Originea omului şi selecţia sexuală (1871).În 1899, s-a născut, la Ţigănaşi, jud. Iaşi, Dan Hulubei (m.1964), matematician român. A fost profesor universitar la Iaşi, Bucureşti, Cernăuţi şi Galaţi. A elaborat peste 30 de lucrări ştiinţifice care privesc geometria diferenţială şi proiectivă sau mecanica raţională.A fost fratele mai mic al acad. Horia Hulubei (1896-1972). În 1919, a apărut, la Bucureşti, revista literară „Sburătorul”, condusă de Eugen Lovinescu. În 1941, s-a născut Andrei Giurgea, unul dintre cei mai cunoscuţi radioamatori din lume (indicativul YO3AC) (m. 1999). În 1942, a încetat din viaţă, la Bucureşti, Emanoil Pantazi (n.1870), jurist român. Membru de onoare al Academiei Române (1929).S-a numărat printre întemeietorii Ligii pentru unitatea culturală a tututor românilor. A făcut parte din Adunarea deputaţilor (1899-1900).Timp de două decenii a fost preşedinte al Consiliului juridic al Ministerului de Externe, expert juridic al României la Conferinţa de la Haga (1929-1930). În 1943, 19.IV – 16.V, are loc revolta populaţiei evreieşti din ghetoul Varşoviei împotriva trupelor germane (rezultatul reprimării revoltei: 60.000 de morţi şi ghetoul complet distrus). 19.IV.1943 corespundea cu 27 Nisan în calendarul ebraic, dată aleasă pentru a comemora „Ziua Holocaustului” (Yom Ha-Shoah); Ziua se marchează anual, din 1979, la iniţiativa Parlamentului israelian, în amintirea celor aproximativ şase milioane de evrei ucişi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În 1989, a murit scriitoarea britanică Daphne du Maurier.Daphne du Maurier (n. 13 mai 1907) a fost o scriitoare britanică.A scris Rebecca, Verişoara mea Rachell, Hanul Jamaica Generalul Regelui şi Golful Francezului (romane de acţiune dar şi de dragoste, cu o atmosferă adesea sumbră şi trăbătut de suspans; nu întâmplător unele din romane au fost ecranizate de Alfred Hitchcock). În 2005, a fost ales noul Papă, în persoana cardinalului Joseph Ratzinger, care şi-a ales numele de Benedict al XVI-lea. Este al 265-lea papă în istoria Bisericii Romano-Catolice şi primul papă german după 482 de ani (ultimul a fost Papa Adrian al VI-lea, 1522-1523). În 2007, la iniţiativa PSD, Parlamentul a aprobat hotărârea de suspendare din funcţie, pentru o lună, a preşedintelui României, Traian Băsescu (cu 322 de voturi pentru şi 108 voturi împotrivă), o premieră pe scena politică românească; preşedintele Senatului, Nicolae Văcăroiu (PSD), a devenit, pentru o lună, preşedinte interimar al României. La 19.V.2007, a avut loc referendumul naţional privind demiterea preşedintelui Băsescu (78,1% dintre cetăţenii prezenţi la vot, circa 4 milioane, au votat împotriva demiterii, iar 21,9% pentru)
Trecem la următoarea zi și vom vedea ce s-a întâmplat în 20 aprilie…Aceasta este „Ziua internaţională a presei libere”; aceasta este marcată începând din anul 1991, la iniţiativa Organizaţiei „Reporteri fără frontiere”. Pe data de 3 mai este „Ziua mondială a libertăţii presei”, hotărâtă de Adunarea Generală a ONU, în anul 1993, la propunerea Conferinţei generale a UNESCO din 15.X.1991; marchează semnarea, la 3.V.1991, a „Declaraţiei de la Windhoek” (Africa de Sud), care sublinia că „o presă liberă, pluralistă şi independentă este o componentă esenţială a oricărei societăţi democratice”. În 1303, prin bula In supremae praeminentia dignitatis, papa Bonifaciu al VIII-lea pune bazele Universităţii Sapienza din Roma. Aceasta este cea mai mare şi cea mai veche universitate de stat din capitala Italiei. În 1517, începe domnia lui Ştefăniţă Vodă în Moldova (1517–1527). Ştefan al IV-lea sau Ştefăniţă Vodă cel Tânăr a fost domnitor al Moldovei între 20 aprilie 1517 şi 14 ianuarie 1527. Este fiul lui Bogdan al III-lea cel Orb şi nepotul lui Ştefan cel Mare. În 1841, apare primul roman poliţist din lume a văzut lumina tiparului- „Crimele din Rue Morgue”, scris de Edgar Allan Poe (1809 – 1849). Din momentul publicării sale, romanul a schimbat, în opinia biografului Jeffrey Meyers, „istoria literaturii mondiale”. Primul detectiv fictiv este C. Auguste Dupin, personajul central al romanului. Detectiv de ocazie, acesta este prototipul de la care a pornit creionarea celebrelor personajelor Sherlock Holmes (al lui Arthur Conan Doyle) şi Hercule Poirot (rodul imaginaţiei Agathei Christie). În 1853, s-a născut Elie Radu, constructor şi hidrolog; colaborator apropiat al lui Anghel Saligny, a fost unul dintre întemeietorii ingineriei de construcţii din România; membru de onoare al Academiei Române din 1926 (m. 1931). În 1885, Patriarhul Ioachim al IV-lea al Constantinopolului a semnat scrisoarea de răspuns care a însoţit „Tomosul” sinodal de autocefalie a Bisericii Ortodoxe Române (BOR), datat aprilie 1885, fără zi, purtând semnătura patriarhală şi a celor zece mitropoliţi ai Sinodului constantinopolitan; recunoaşterea autocefaliei BOR a fost adusă la cunoştinţă în ţară în şedinţa Sfântului Sinod din 1 mai 1885, iar câteva zile mai târziu, la 6 mai, va avea loc citirea publică a textului traducerii în limba română a „Tomosului”. În 1889, s-a născut Adolf Hitler, politician german şi conducător („Führer”) al Germaniei Naziste. Adolf Hitler (n. Braunau am Inn, Austria — d. 30 aprilie 1945, Berlin) a fost un om politic, lider al Partidului Muncitoresc German Naţional-Socialist, cancelar al Germaniei din 1933, iar din 1934 conducător absolut (Führer) al Germaniei. Ajuns la putere în 1933, liderul mişcării naziste, Hitler, a dus o politică de pregătire şi de declanşare a celui de al Doilea Război Mondial, precum şi de punere în aplicare a unui plan naţionalist şi rasist de exterminare în masă a evreilor şi altor „indezirabili” din Europa, precum şi de lichidare a adversarilor politici din Germania. În 1893, 20.IV / 2.V, a murit George Bariţ(iu), om politic, publicist şi istoric; întemeietorul presei româneşti din Transilvania („Gazeta de Transilvania” şi„Foaie pentru minte, inimă şi literatură”); unul dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848 din Transilvania; membru fondator al societăţii ASTRA; membru fondator al Academiei Române din 1866, preşedinte al acestui for (martie-aprilie 1893) (n. 1812). În 1902, Marie şi Pierre Curie, în laboratorul lor din Paris, au izolat cu succes săruri de radiu dintr-o substanţă minerală. În1921, România a semnat Convenţia şi Statutul asupra regimului căilor navigabile de interes naţional, precum şi Convenţia şi Statutul asupra libertăţii tranzitului, adoptate în cadrul Conferinţei de la Barcelona. În 1933, la Radiodifuziunea Română are loc prima retransmisie internaţională: spectacolul susţinut la Sofia (Bulgaria) de corul „Cântarea României”, sub bagheta dirijorului Mihai Botez. În 1943, într-o scrisoare adresată mareşalului Ion Antonescu, Constantin I.C. Brătianu şi Iuliu Maniu protestează împotriva intenţiei de a angaja România într-un război direct contra marilor democraţii occidentale. În 1950, începe naţionalizarea unei părţi a fondului de locuinţe de la oraşe. În 1972, „Apollo 16″ aselenizează. Apollo 16 a fost a zecea misiune umană din programul Apollo, a cincea misiune care a aselenizat şi prima misiune care a aselenizat într-una din zonele înalte ale Lunii. Ea a fost lansată la 16 aprilie 1972 şi s-a încheiat la 27 aprilie. A fost o misiune de clasă J, cu rover lunar şi a adus înapoi 94,7 kg de mostre de rocă şi sol lunar. În 1989, a murit locotenent-colonelul aviator Doru Davidovici, poet şi prozator; în anii ’80 ai secolului XX, a fost unul dintre cei mai îndrăgiţi scriitori de ficţiune din România (n. 1945). În 2002, a murit solistul de muzică populară Drăgan Muntean. Muntean (n. 18 aprilie 1955 în Poieniţa Voinii, Hunedoara – m. Târgu Mureş) a fost un cunoscut solist vocal de folclor muzical românesc din Ardeal.Caracteristice pentru repertoriul său au fost cântecele spaţiului natal, din Ținutul Pădurenilor Hunedoarei. Artistul s-a bucurat de o deosebită popularitate într-o carieră care a durat 20 de ani. În 2008, a murit (la Paris) Monica Lovinescu, critic literar, eseist şi traducător; fiica criticului literar Eugen Lovinescu; în 1947 a plecat cu o bursă a Guvernului francez la Paris, unde a cerut azil politic în primele zile ale anului următor; începând din 1962 a colaborat la postul de radio „Europa Liberă”, unde a realizat emisiunile „Teze şi antiteze la Paris” şi „Actualitatea culturală”, pentru care a scris cronici literare despre literatura română, devenind, alături de soţul său, Virgil Ierunca, una dintre vocile cele mai autorizate ale criticii literare româneşti, prin intermediul unei activităţi critice aparte, cea radiofonică (n. 1923).
săptămâna 17 la 23 aprilie…
Următoarea zi din răboj ne arată ce s-a întâmplat în 21 aprilie…Aceasta este „Ziua Internaţională a Astronomiei”; se sărbătoreşte anual, în intervalul 15 aprilie – 15 mai, într-o sâmbătă cât mai aproape de faza Lunii de Prim Pătrar. Iniţiatorul acţiunii, în 1973, a fost americanul Douge Berger care conducea Asociaţia Astronomică din Northern California şi care şi-a dorit să promoveze ştiinţa astronomiei în rândul publicului larg. În prezent Ziua este coordonată de Astronomy League din SUA. Din 2007 s-a decis ca în fiecare an să existe două „Zile ale astronomiei”, una primăvara, alta toamna. În 1509, a murit Henric al VII-lea, rege al Angliei (1485-1509), fondatorul dinastiei Tudor; a pus capăt Războiului Celor Două Roze (1455-1485); restaurând autoritatea regală, a creat bazele regimului monarhiei absolute din Anglia şi a asigurat ţării o lungă perioadă de prosperitate (n. 1457). În1689, un puternic incendiu a cuprins Biserica Neagră din Braşov, distrugând acoperişul şi mobilierul din interior.Numeroşi martori au confirmat faptul că incendiul a fost provocat. Preotul Markus Fronius scrie în cronica sa, din anii 1689-1691, că este ciudat faptul, că în timp ce acoperişul bisericii ardea, focul nu cuprinsese bolta, deşi ardea şi în biserică, unde nu numai lemnul ci şi zidurile au fost distruse. Izvoarele timpului atestă o scrisoare a generalului austriac, Caraffa, din anul 1688, care le spunea braşovenilor, că în cazul în care se vor opune instalării trupelor austriece, oraşul lor o să fie făcut praf şi cenuşă. Sub stema Corvineştilor, situată pe unul din stâlpii din faţa amvonului, a fost plasată stema oraşului Braşov, iar unele influenţe de artă barocă indică faptul că stema Braşovului a fost realizată după incendiul din 1689.În 1729, 21.IV / 2.V, s-a născut Ecaterina a II-a (numită şi cea Mare), soţia lui Petru al III-lea, pe care l-a înlăturat în 1762, devenind împărăteasă a Rusiei; a întărit autocraţia şi procesul de aservire a ţărănimii, înăbuşind răscoala lui Pugaciov (1775); a purtat războaie cu Imperiul Otoman şi cu Suedia, anexând teritorii importante (m. 1796). În 1895, a fost promulgată Legea minelor (prima lege minieră din România), care prevedea, pentru prima dată, separarea drepturilor de proprietate asupra subsolului de drepturile de proprietate asupra solului, şi proclama dreptul de proprietate al statului asupra zăcămintelor minerale şi metalifere (21.IV/3.V).În 1915, s-a născut Anthony Quinn, actor de film american de origine mexicană (m. 2001). În 1926, s-a născut regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (oficial se sărbătoreşte în a doua sâmbătă din luna iunie); Elisabeta a II-a a urcat pe tron la 6.II.1952, iar ceremonia încoronării a avut loc la 2.VI.1953, la catedrala Westminster din Londra. În 1965,România a devenit membră a Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale (OACI), organizaţie interguvernamentală (creată, la Chicago, la 4.XII.1944; a început să funcţioneze la 14.IV.1947), cu sediul la Montreal, Canada. În 1973, s-a născut balerinul Alin Gheorghiu, prim solist al Operei Naţionale Bucureşti din anul 1993; este unul dintre cele mai cunoscute nume ale baletului românesc. De-a lungul carierei a colaborat cu instituţii de profil din ţară şi din străinătate şi a dansat alături de personalităţi ale lumii dansului ca Luciana Savignano, Raffaelle Paganini, Gheorghe Iancu, Adeline Pastor. A câştigat Premiul I la Concursul Naţional de Balet (1989 şi 1991), Marele Premiu la Festivalul de Dans de la Phenian (Coreea de Nord, 1998) şi a fost distins cu Meritul Cultural în grad de Cavaler de Preşedinţia României în 2004. În 1994, între 21 şi 24 aprilie, Bucureştiul a găzduit Conferinţa internaţională a Forumului Crans-Montana, sub deviza „Pieţele viitorului”. Au participat peste 320 de personalităţi politice din străinătate (şefi de stat şi de guvern, preşedinţi/vicepreşedinţi de Parlament, miniştri, secretari/secretari adjuncţi de organizaţii internaţionale,ambasadori acreditaţi la Bucureşti), circa 340 de personalităţi politice din ţară, precum şi în jur de 375 de oameni de afaceri români şi străini. Cu prilejul reuniunii a avut loc o întâlnire între Yasser Arafat, şeful OEP, şi Shimon Peres, ministrul de externe al Israelului. În 1995, exploratorul Teodor Gh. Negoiţă (1947 – 2011) devine primul român care atinge Polul Nord, în cadrul unei expediţii ruse de cercetare. În 2009, a fost anunţată descoperirea planetei Gliese 581e, aflată la 20 de ani lumină de planeta noastră. Având o masă de numai 1,9 ori mai mare decât cea a Pământului, ea este cea mai mică exoplanetă descoperită până în prezent. Gliese 581e este totuşi prea aproape de steaua sa, fapt care o face prea fierbinte pentru a permite existenţa unor forme de viaţă. În 2012, inventatorul român Corneliu Birtok-Băneasă a primit medalia de aur la Salonul Internaţional de Invenţii de la Geneva pentru un dispozitiv care permite reducerea consumului de carburant la autobuze cu până la 12%; invenţia, pe care a reuşit să o omologheze, a primit şi medalia de aur la Salonul Innova din cadrul Concursului internaţional Bruxelles-EUREKA (15-17 noiembrie 2012). În 2016, a murit agronomul şi profesorul Valeriu D. Cotea, unul dintre cei mai mari specialişti din România în domeniul viticulturii şi enologiei; creatorul şcolii moderne româneşti de enologie; timp de peste 25 de ani a reprezentat România la Oficiul Internaţional al Viei şi Vinului cu sediul la Paris; membru titular al Academiei Române din 1993 (n. 1926)
Vom trece la următoarea zi din calendar și vedem ce s-a întâmplat în 22 aprilie…Aceasta este „Ziua Planetei Pământ” (prima oară a fost sărbătorită în SUA, în anul 1970, la ideea senatorului american Gaylord Nelson, când peste 20 de milioane de americani s-au adunat sub steagul Mamei Natura); se marchează ca o acţiune internaţională din anul 1990, datorită eforturilor depuse de activistul Denis Hayes, cu scopul de a uni locuitorii Planetei în lupta pentru apărarea mediului înconjurător. Ca o subliniere a importanţei pe care trebuie să o acordăm planetei noastre, tot în această zi este şi „Ziua internaţională a Mamei-Pământ”, marcată de către toate statele membre ale Naţiunilor Unite, fiind o iniţiativă ONU concretizată prin Rezoluţia 63/278, în 2009. „Mama-Pământ” este un concept antic comun în mai multe limbi şi culturi, recunoscând legătura noastră cu planeta care ne susţine şi ne hrăneşte. În 1370, are loc punerea pietrei de temelie a fortăreţei Bastilia. Bastilia, cu numele complet Bastille Saint-Antoine a fost o fortăreaţă construită în Paris, pe locul unde în prezent se află piaţa Place de la Bastille. A fost construită în timpul domniei lui Carol al V-lea cel Înţelept (1364-1380), între 1370 şi 1383, de Hugues Aubriot, după modelul curent în epocă, cu patru turnuri. În 1529, Spania şi Portugalia încheie un tratat la Zaragoza, prin care îşi împărţeau coloniile din emisfera estică. În 1616, a murit scriitorul spaniol Miguel de Cervantes Saavedra (n. 1547). În 1724, s-a născut filosoful Immanuel Kant, întemeietorul filosofiei clasice germane (m. 1804). În 1766, s-a născut Madame de Staël, autoare franceză.Anne Louise Germaine de Staël-Holstein (d.14 iulie, 1817), cunoscută mai ales ca Madame de Staël, a fost o scriitoare elveţiană de limbă franceză. A trăit în Paris şi a influenţat gusturile literare în Europa, la cumpăna dintre secolele XVIII şi XIX. În 1780, s-a născut episcopul greco-catolic Ioan Lemeni; a sprijinit dezvoltarea învăţământului în Transilvania; în timpul Revoluţiei de la 1848-1849 a prezidat, alături de Andrei Şaguna, Adunarea Naţională de la Blaj (din 3/15-5/17.V.1848), în cadrul căreia românii ardeleni au adoptat programul Revoluţiei române, intitulat „Petiţiunea Naţională” (m. 1861). În 1850, s-a născut Veronica Micle, poetă şi prozatoare (o mare dragoste o va lega până la moarte de poetul Mihai Eminescu) (m. 1889). În 1867, 22.IV / 4.V, a fost promulgată prima lege monetară a României (Legea pentru înfiinţarea unui nou sistem monetar şi pentru fabricarea monedelor naţionale), prin care se adoptau ca unitate monetară naţională „leul” (marcat cu valoarea şi armele/stemele ţării, fără vreun semn distinctiv al puterii suzerane, cum prevedea firmanul din 11/23.X.1866), cu 100 de bani, precum şi sistemul monetar zecimal al Uniunii Monetare Latine, bazat pe bimetalism – aur şi argint (Legea a intrat în vigoare la 1/13.I.1868). La 3.V.1997, cu ocazia aniversării a 130 de ani de la înfiinţarea sistemului monetar modern al leului, a fost inaugurat Muzeul Băncii Naţionale a României. În 1870, 10/22 aprilie (stil nou), s-a născut Vladimir Ilici Lenin (numele real: Ulianov), om politic rus, teoretician şi conducător al mişcării comuniste ruse şi internaţionale; întemeietor al partidului comunist al bolşevicilor (1903) şi al statului sovietic (preşedinte al guvernului sovietic – Consiliul Comisarilor Poporului, între anii 1917 şi 1924), de numele său fiind legate primele decrete ale puterii sovietice; Lenin a recurs la aplicarea, pe scară largă, a violenţei şi cruntei represiuni împotriva forţelor politice de opoziţie, a clerului şi intelectualilor (arestări, execuţii); a iniţiat crearea Internaţionalei a III-a, Comuniste (m. 1924).În 1897, a murit Ion Ghica, prozator, economist (primul profesor român de economie politică; a predat cursuri la Academia Mihăileană din Iaşi în perioada 1841-1843 şi a publicat „Convorbiri economice”/1865-1875), om politic (participant la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească, militant pentru Unirea Principatelor; de mai multe ori ministru şi prim-ministru); preşedinte al Societăţii Academice Române şi al Academiei Române în mai multe rânduri (n. 1816). În 1899, a murit medicul George Assaky; a fost unul dintre primii chirurgi români care au introdus principii moderne de asepsie şi antisepsie; unul dintre precursorii neurochirurgiei moderne; membru corespondent al Academiei Române din 1890 (n. 1855). Unele surse menţionează ca dată a morţii 29 aprilie 1899. În 1904, s-a născut fizicianul american Robert Julius Oppenheimer; lucrări originale privind mecanica cuantică, fizica nucleului atomic, fizica razelor cosmice, stelele neutronice; director (din 1942) al Centrului de cercetări nucleare de la Los Alamos, a condus (1943-1945) lucrările pentru construirea primei bombe atomice; s-a pronunţat împotriva folosirii bombei cu hidrogen (m. 1967). În 1915, la această dată a avut loc primul atac cu gaze asfixiante, folosite de germani pe frontul din Flandra, în timpul Primului Război Mondial (în 1917, în jurul localităţii belgiene Ypres, vor fi utilizate pentru prima oară gazele toxice, iperita luându-şi numele de la acest oraş; la 13.I.1993, la Paris se va semna „Convenţia cu privire la interzicerea elaborării, producerii, depozitării şi utilizării armamentului chimic şi lichidarea acestuia”, intrată în vigoare la 29.IV.1997). În1916, s-a născut Sir Yehudi Menuhin, violonist, dirijor şi pedagog american (naturalizat britanic în 1985), elev al lui Alan Bush şi George Enescu; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1994) (m. 1999). În1924, s-a născut Ion Lucian, actor, regizor de teatru şi scenarist; este creatorul teatrelor de copii „Ion Creangă” şi „Excelsior”, societar de onoare al Teatrului Naţional „I. L. Caragiale” din Bucureşti (m. 2012). În 1937, s-a născut actorul, regizorul şi producătorul american de film Jack Nicholson (născut John Joseph Nicholson). În1953, s-a născut medicul Irinel Popescu; specialist în chirurgie hepatică şi transplant, a întemeiat o veritabilă şcoală românească de transplant hepatic; a realizat în premieră naţională transplantul hepatic cu ficat întreg şi ficat împărţit; preşedinte al Academiei de Ştiinţe Medicale, director al Clinicii de Chirurgie şi Transplant Hepatic de la Institutul Clinic Fundeni; fost senator de Dolj în legislatura 2004-2008 (ales pe listele Partidului Conservator). În1965, a murit Petre Antonescu, arhitect, pedagog, planificator urban, restaurator de monumente istorice; a proiectat, printre altele, unul dintre pavilioanele României la Expoziţia Internaţională de la Paris, Palatul Kretzulescu din Bucureşti (astăzi sediul CEPES – Centrul European pentru Învăţământ Superior al UNESCO), fosta clădire a Primăriei Municipiului Bucureşti, Arcul de Triumf; membru titular al Academiei Române din 1945 (n. 1873). În 1968, 22-25, a avut loc plenara CC al PCR care a dezbătut raportul comisiei însărcinate cu cercetarea represiunilor anterioare din partid şi din stat; a fost condamnat rolul jucat în aceste represiuni de Gh. Gheorghiu-Dej şi de Alexandru Drăghici, fostul ministru de interne, şi s-a hotărât reabilitarea unor victime; privită din perspectiva istoriei, plenara a însemnat, în lupta pentru putere, o victorie categorică a lui Nicolae Ceauşescu asupra întregii conduceri anterioare a partidului (sau, cum se spune azi, asupra „baronilor” lui Dej); plenara nu a luat însă în discuţie procesele, cu peste o sută de mii de deţinuţi politici, din perioada 1947-1964; singura excepţie a fost „procesul de la Canal” (1952), condamnaţii fiind reabilitaţi; ulterior s-a constatat că întregul „proces de la Canal” fusese supervizat de Gheorghe Gheorghiu-Dej. În 1986, a murit (la Chicago, SUA) Mircea Eliade, istoric al religiilor, filosof, prozator şi eseist, personalitate marcantă a culturii mondiale; membru post-mortem al Academiei Române (1990); Eliade a fost profesor la Universitatea din Chicago din 1957, titular al catedrei de istoria religiilor Sewell L. Avery din 1962, cetăţean american în 1966, onorat cu titlul de Distinguished Service Professor (n. 1907). În 1990, după un miting electoral al PNŢCD (înaintea alegerilor generale din 20 mai), o parte dintre manifestanţi se baricadează în Piaţa Universităţii din Bucureşti (unul dintre locurile-simbol ale Revoluţiei anticomuniste din decembrie 1989), blocând (până la 13 iunie) circulaţia pe cele două artere principale ce străbat zona centrală a Capitalei; revendicările demonstranţilor se regăsesc într-o Declaraţie (publicată pe 26 aprilie), în care, între altele, figurează punctul 8 al Proclamaţiei de le Timişoara; această acţiune social-politică a căpătat denumirea de „fenomenul Piaţa Universităţii”.
săptămâna 17 la 23 aprilie…
În continuare, ultima zi din calendarul acestei săptămâni ne spune ce s-a întâmplat în 23 aprilie…Aceasta este ziua Sf. Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă (Calendarul Creştin-Ortodox) și Sf. Mare Mucenic Gheorghe (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică) precum și Sf. Gheorghe, martir (Calendarul Romano-Catolic). În același timp, este și Ziua Forţelor Terestre ale Armatei României, marcată în ziua patronului spiritual al acestora – Sf. Mare Mucenic Gheorghe. Totodată, această zi este „Ziua Mondială a Cărţii şi a Drepturilor de Autor”; instituită de UNESCO pe baza unei Rezoluţii din 1995.Ziua Mondială a Cărţii şi a Drepturilor de Autor comemorează moartea, în aceeaşi zi, a aceluiaşi an (23 aprilie 1616), a trei mari scriitori ai lumii: unul britanic, William Shakespeare, unul spaniol, Miguel de Cervantes, şi Inca Garcilaso de la Vega, scriitor peruan de origine spaniolă, precum şi a altor scriitori: poetul englez William Wordsworth (1850), scriitorul francez Jules Barbey d’Aurevilly (1889) si poetul englez Rupert Brooke (1915). De asemenea, 23 aprilie este ziua de naştere a multor oameni care au slujit peniţa, cum ar fi Maurice Druon, K.Laxness, Vladimir Nabokov, Josep Pla şi Manuel Mejía Vallejo.Nu vom uita că această zi este „Ziua Bibliotecarului din România”, marcată pe baza Hotărârii de Guvern nr. 293 din 14 aprilie 2005; coincide cu „Ziua Mondială a Cărţii şi a Drepturilor de Autor” instituită de UNESCO în anul 1995. Nu în ultimul rând, trebuie amintit că este și „Ziua feroviarilor”(instituită prin H.G. 815/1994 şi modificată printr-o hotărâre a Guvernului din 15.IV.1999), sărbătorită de Sf.Mare Mucenic Gheorghe (Monitorul Oficial 13/19.IV.1999). Este noua denumire, începând din anul 1999, a fostei „Zile a ceferiştilor”, care era marcată la 16 februarie. În 1400, Alexandru cel Bun urcă, cu ajutorul lui Mircea cel Bătrân (domnul Ţării Româneşti), pe tronul Moldovei; domnia acestuia este una dintre cele mai lungi din istoria ţării (până în ianuarie 1432); pe plan intern s-a îngrijit de dezvoltarea Moldovei (organizarea instituţională, intensificarea comerţului, recunoaşterea Mitropoliei moldovene de către Patriarhia de la Constantinopol); pe plan extern a respins primul atac al turcilor asupra Moldovei (1420). În 1616, a murit scriitorul spaniol Miguel de Cervantes Saavedra. Miguel de Cervantes Saavedra (n. 29 septembrie 1547, Alcalá de Henares – d. Madrid) a fost un romancier, poet şi dramaturg spaniol. E considerat simbolul literaturii spaniole, cunoscut în primul rând ca autorul romanului „El ingenioso hidalgo don Quijote de la Mancha” („hidalgo” este un reprezentant al micii nobilimi) pe care mulţi critici literari l-au considerat primul roman modern şi una din cele mai valoroase opere ale literaturii universale. A fost supranumit „Principele ingeniozităţii”.Don Quijote de la Mancha este capodopera literaturii spaniole. Prima parte a apărut în 1605 şi s-a bucurat de un mare succes din partea publicului. În curând s-a tradus în principalele limbi europene şi în prezent este una din operele cu cele mai multe traduceri din lume. La început, intenţia lui Cervantes a fost de a combate popularitatea atinsă de cărţile cavalereşti, satirizându-le prin povestea unui mic nobil din La Mancha care pierduse contactul cu lumea reală datorită lecturilor sale, crezându-se un cavaler în căutare de aventuri. Pentru Cervantes, stilul romanelor cavalereşti era deplorabil, iar istoriile povestite absurde. Cu toate acestea, pe măsură ce opera avansa, Cervantes a trecut de la scopul său iniţial la scopul de a reflecta societatea din timpul său şi a medita asupra comportamentului uman. Ca şi în „El licenciado Vidriera”, personajul principal, considerat de ceilalţi nebun, se dovedeşte a fi mai aproape de adevăr, datorită nobleţei gândirii şi acţiunilor sale, decât persoanele considerate „normale”. În 1851, a murit Constantin Daniel Rosenthal, pictor şi revoluţionar român. Constantin Daniel Rosenthal, (n. 1820) pictor şi revoluţionar român de etnie evreiască, născut la Budapesta într-o familie de negustori.A absolvit Academia de bele-arte din Viena.Se împrieteneşte cu Ion Negulici, cu Constantin A. Rosetti şi cu alţi tineri din generaţia paşoptistă.În 1842 se stabileşte la Bucureşti, graţie pictorului Ioan D. Negulici ca trimis al masoneriei, pentru a sprijini mişcarea de trezire naţională care a generat revoluţiile de la 1848. A fost membru al societăţii secrete Frăţia, din cercul lui C. A. Rosetti, împreună cu care a plecat în emigraţie după înfrângerea revoluţiei de la 1848, spre a reveni mai apoi la Pesta. În anul 1845, este iniţiat, în Franţa, în Loja Trandafirul Perfectei Tăceri, apoi în 1846 a fost ales Maestru de Ceremonii, iar în 1847 a primit gradul de Maestru în aceeaşi lojă din capitala Franţei.Studiază şi pictează la Paris şi Londra în anii 1845-48, în condiţii materiale dificile. Aici, devine membru al Societăţii studenţilor români din Paris. A trecut la creştinism în 1847 şi şi-a luat prenumele Constantin.În 1848 revine la Bucureşti şi participă activ la revoluţia română din 1848, pentru care guvernul revoluţionar îi acordă naturalizarea. Merge şi el un timp la Paris, dar trăieşte în exil în Elveţia şi la Graz.Apoi, pleacă spre Ardeal cu o misiune din partea comitetului revoluţionar român de la Paris.Este arestat la Budapesta, având asupra lui materiale revoluţionare. Moare în noaptea de 22 spre 23 aprilie 1851, în urma torturilor suferite în închisoare, fără să-şi fi trădat prietenii şi tovarăşii de luptă. În 1872, s-a născut, la Bucureşti, Alexandru Tzigara-Samurcaş (m.1952), istoric român al artei vechi româneşti şi al artei populare.Membru corespondent al Academiei Române (1938).A fost director al Muzeului de Artă Naţională (din 1906). Specialist în istoria artei culte şi populare din România. A publicat: Muzeul nostru naţional (1906), Arta în România (1909), Arcul de Triumf (1929), Trofeul de la Adam Klissi (1945), Vechimea portului ţărănesc (1945) etc. În 1875, s-a născut, la Roşia, jud. Bihor, Gheorghe Ciuhandru (m.1947), preot publicist român.Membru de onoare al Academiei Române. A militat pentru apărarea şcolilor confesionale româneşti din eparhia Aradului împotriva tendinţelor de maghiarizare. A lăsat numeroase lucrări de teologie şi istorie. În 1880, a fost înfiinţată Direcţia Princiară a Căilor Ferate din România, prima formă de administraţie feroviară de stat sub emblema „CFR”. Primul conducător al Direcţiei Princiare CFR, înfiinţată prin Decretul 1248/1880 a fost colonelul Ştefan Fălcoianu. Principele României Carol I şi I. C. Brătianu, ca ministru secretar de stat la lucrări publice, au semnat decretul nr. 1848 publicat în Monitorul Oficial nr. 94/1880, prin care a luat naştere prima administraţie feroviară de stat din România. În 1880, 23.IV / 5.V, a murit (la Foeni,Timiş) Andrei Mocioni (Mocsony), jurist şi om politic; a militat pentru emanciparea românilor din Imperiul Habsburgic; membru fondator (1866) şi apoi membru de onoare (1870) al Societăţii Academice Române (n.27.VI.1812, la Budapesta). În 1910, 23.IV / 6.V – 24.IV / 7.V, a avut loc, la Bucureşti, Congresul de constituire a Partidului Naţionalist-Democrat, condus de Nicolae Iorga şi A. C. Cuza; a fost adoptat un program de esenţă conservator-junimistă, care se adresa mai ales tineretului intelectual provenit din mediul rural şi unei părţi a populaţiei cu venituri mici şi mijlocii de la oraşe (Istoria României în date, 2003). În 1920, s-a născut Edmond Deda, compozitor, pianist, dirijor şi profesor (m. 2006).A absolvit Conservatorul „Alberto della Pergola” si “The Billy Mayerl School of Modern Orchestration” din Londra. Edmond Deda a fost profesor la Scoala Populara de Arta din Bucuresti, director muzical al Teatrului „ Ion Vasilescu” din Capitala, profesor si director al Departamentului Canto Pian al Scolii de Arta Populara din Brasov. În 1920, a luat fiinţă Compania Franco-Română de Navigaţie Aeriană, unind pe calea aerului Parisul cu Constantinopolul. Era prima companie aeriană de zboruri regulate transcontinentală internaţională din lume pentru pasageri, mărfuri şi poştă. În1921, afost semnată, la Bucureşti, Convenţia de alianţă defensivă româno-cehoslovacă (intrată în vigoare la 27.V.1921), care, împreună cu Convenţiile similare româno-iugoslavă (7.VI.1921) şi cehoslovaco-iugoslavă (14.VIII.1920), formează baza Micii Înţelegeri (organizaţie de securitate regională, defensivă, alcătuită din România, Cehoslovacia şi Iugoslavia prin convenţii bilaterale de alianţe, având drept scop menţinerea şi apărarea statu-quo-ului teritorial stabilit prin tratatele încheiate în urma primului război mondial. Cunoscută şi sub numele de Mica Antantă, aceasta şi-a încetat activitatea în 1938. În 1944, s-a născut, La Şomcuta Mare, jud. Maramureş, Gheorghe Petrescu (m.1978), folclorist român. Membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România. A înregistrat peste 2000 de melodii din circa 100 de localităţi din zonele Bihor, Huedin, Valea Gurghiului, Sălaj etc. A elaborat studii şi monografii folclorice. În 1962, 23-25, printr-o plenară specială a Partidului Muncitoresc Român şi o sesiune specială a Marii Adunări Naţionale (27-30 aprilie) se marca încheierea cooperativizării agriculturii în România, proces început în martie 1949 şi care trebuia, teoretic, să se realizeze prin asocierea pe baza liberului consimţământ al ţăranilor, dar care s-a caracterizat prin abuzuri şi violenţe; zeci de mii de ţărani au fost supuşi unor presiuni, dar şi represiuni judiciare, fiind judecaţi şi condamnaţi la ani grei de temniţă pentru a se fi opus colectivizării forţate. În 1975, a murit medicul Iuliu Niţulescu; cercetări originale asupra glicemiei, vitaminei C, a rolului sistemului nervos în metabolismul glucidic; membru de onoare al Academiei Române (n. 1895). În 2007, a murit Boris Elţîn, primul preşedinte al Rusiei ales liber (1991) (n. 1931). În 2008, 23/24, a murit Marcel Chirnoagă, grafician, sculptor şi scenograf, considerat unul dintre cei mai importanţi artişti plastici români contemporani. Marcel Chirnoagă (n. 17 august 1930, Buşteni, judeţul Prahova) a fost un artist plastic român complet, absolvent al Facultăţii de matematică şi fizică din Bucureşti, 1952, urmând simultan şi studii liberale de artă, membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România din 1953.Artistul Marcel Chirnoagă a realizat, de-a lungul vieţii sale, peste 3.000 de lucrări, excelând în desene, gravuri, picturi şi sculpturi, fiind în acelaşi timp şi autorul celei mai importante opere româneşti de la sfârşitul secolului al 20-lea, ciclul de gravuri Apocalipsa. În 2011, a murit omul de afaceri japonez Norio Ohga, fostul preşedinte al grupului Sony, cel care a transformat această firmă japoneză de produse electronice într-un gigant mondial în domeniul multimedia şi cel care a condus echipa ce a dezvoltat compact-discul (CD-ul) (n. 1930).
Pentru azi, am terminat trecerea în revistă a evenimentelor din „răboj”-ul de săptămâna aceasta. Ne revedem, stimați amici, la aceeași dată, săptămâna viitoare! Până atunci, să vă fie bine! Gânduri bune tuturor!
Al dumneavoastră,
Nicolae Uszkai
Surse foto:
