„Roata Istoriei” – o scurtă retrospectivă istorică cu evenimente petrecute de-a lungul timpului în săptămâna 14 – 20 martie

Stimați privitori, repet ce am spus și în întâlnirile noastre precedente, rândurile de față se doresc a fi, săptămânal, o trecere în revistă a câtorva evenimente din istoria mai îndepărtată ori mai apropiată a spațiului românesc și a celui universal, evenimente care s-au petrecut sub semnul calendaristic al zilelor fiecărei săptămâni când acestea apar în Jurnal FM. Cum ziceam atunci, e greu să alegi din puzderia de fapte și personalități care au marcat istoria și, firește, nu le vom ști niciodată pe toate, dar merită să încercăm să aflăm cât mai mult și mai multe! Fapt pentru care, vă propun să nu pierdem timpul și să vedem ce s-a întâmplat într-o zi de 14 martie  de-a lungul timpului…

La 1804 se năștea Johann Strauss – tatăl, compozitor, violonist şi dirijor austriac, faimos pentru valsurile sale și popularizarea acestora alături de Joseph Lanner, așezând astfel fundațiile pentru ca fiii lui să continue dinastia sa muzicală. Cea mai cunoscută piesă a sa este probabil Marșul lui Radetzky (numit astfel după Josef Radetzky), în timp ce valsul cel mai renumit este probabil Lorelei Rheinklänge, op. 154. La14 martie1837, apărea (cu întreruperi, până în septembrie 1838), la Iaşi, „Alăuta românească” (supliment al ziarului „Albina românească”, sub redacţia lui Gheorghe Asachi, apoi a lui Mihail Kogălniceanu).Câteva decenii mai târziu, s-a întâmplat ceva chiar important, adică la 14 martie1879, se năștea fizicianul german Albert Einstein, emigrat în SUA (în 1933), unde a primit cetăţenia în 1940; autorul teoriei relativităţii restrânse, care stă la baza electrodinamicii relativiste şi al teoriei relativităţii generalizate; Premiul Nobel pentru fizică pe 1921. Odată cu el, fizica nu a mai fost la fel ca înainte.

La1895, Regele Carol I al României inaugurează Fundaţia Universitară Carol I, astăzi Biblioteca Centrală Universitară din Bucureşti. Vreme de 50 de ani, Fundaţia Universitară avea să-şi asume misiunea de a contribui la formarea elitei intelectuale, îndeosebi prin acordarea de subvenţii, premii de încurajare, burse studenţilor cercetători merituoşi şi prin tipărirea unor lucrări valoroase, a tezelor de licenţă sau de doctorat. La 1908, se năștea fizicianul Şerban Ţiţeica; întemeietor al şcolii româneşti de fizică teoretică, a studiat, cu precădere, termodinamica, mecanica cuantică şi fizica atomică; membru al Academiei Române, vicepreşedinte (1963-1985) şi vicepreşedinte cu delegaţie de preşedinte (1975-1976) al acestui for (m. 1986).Ulterior, în 1930, se năștea medicul chirurg pediatru Alexandru Pesamosca; unul din marile nume din istoria chirurgiei româneşti, care a rezolvat un număr foarte mare de cazuri (aproape 50.000), inclusiv în chirurgia plastică pediatrică (fără să fie chirurg plastic) şi în domeniul malformaţiilor congenitale ale copilului, indiferent de tipul malformaţiei; unele dintre operaţiile efectuate au constituit premiere mondiale. Tei decenii și jumătate mai târziu, în 1965, murea inginerul energetician Dimitrie Leonida; a proiectat şi a condus lucrările de construire a centralei electrice Grozăveşti din Bucureşti; a elaborat (în 1908) primul proiect de construcţie a unui baraj la Bicaz şi de amplasare a unei centrale hidroelectrice (proiect realizat între anii 1951 şi 1960); a întemeiat primul muzeu tehnic din ţară (1908), azi „Muzeul tehnic prof. ing. D. Leonida”, şi a iniţiat prima expoziţie a electricităţii din România (1928). După evenimentele din decembrie 1989, la 14 martie 1992, erau reînhumate, la Braşov, osemintele lui Nicolae Titulescu, aduse din Franţa. A fost voinţa testamentară a lui Nicolae Titulescu, ca rămăşiţele sale pământeşti să se odihnească în Transilvania, la Braşov. Rămăşiţele pământeşti ale marelui om politic Nicolae Titulescu au fost aduse în ţară cu toate onorurile şi au fost îngropate în curtea Bisericii „Sf. Nicolae” din Braşov, aşa cum şi-a dorit.

Și vine ziua de 15 martie… Într-o zi de 15 martie 44 î.Hr. împăratul roman Iulius Cezar este asasinat de Marcus Brutus, Decimus Brutus şi alţi câţiva senatori romani. Gaius Iulius Cezar (n. 13 iulie, ca. 100 î.Hr.) a fost un lider politic şi militar roman şi una dintre cele mai influente şi mai controversate personalităţi din istorie. Rolul său a fost esenţial în instaurarea dictaturii la Roma, lichidarea democraţiei Republicii şi instaurarea Imperiului Roman.A provocat războaie de cucerire fără acceptul senatului roman.Cucerirea Galiei, plănuită de Cezar, a inclus sub dominaţia romană teritorii până la Oceanul Atlantic. La 15 martie 1412, avea loc încheierea acordului secret de la Lublau dintre Polonia şi Ungaria, care reprezenta un mare pericol pentru Moldova, fiind primul acord de împărţire a unui teritoriu românesc în sfere de influenţă.La domnia Moldovei în acea perioadă se afla Alexandru cel Bun, domn paşnic şi bun gospodar, vasal credincios al regelul Poloniei – Vladislav Iagello. Acordul nu a fost aplicat, datorită faptului că Alexandru cel Bun şi-a onorat întotdeauna obligaţiile rezultate din acceptarea suzeranităţii regelui polon apărându-i de turci pe poloni, fără să ştie de existenţa acordului de la Lublau.Multe secole mai târziu, la 1873,a apărut Legea organică prin care erau fixate atribuţiile Ministerului Afacerilor Străine şi ale reprezentanţelor diplomatice ale României în străinătate, Trei ani mai târziu, la 1876, a apărut, la Bucureşti, „Timpul” (1876-1884, 1889-1900 şi 1919-1922), ziarul Partidului Conservator; printre redactori: Mihai Eminescu, Ioan Slavici şi I.L.Caragiale. La anul1939, aa urmare a intrării trupelor hitleriste în Cehoslovacia, în România s-a decretat mobilizarea generală. Pe întreg teritoriul României au avut loc manifestaţii în sprijinul Cehoslovaciei. Iar la 15 martie 1945, armata română ducea lupte grele pentru eliberarea oraşului cehoslovac Banska-Bystrica.

Și vine ziua de 16 martie…La anul 1457, a fost executat Ladislau de Hunedoara, fiul mai mare al lui Iancu de Hunedoara, de către nobilimea maghiară. A fost un om de stat maghiar de origine română, Ban al Croaţiei şi Dalmaţiei, fiul cel mai mare al Voievodului Transilvaniei Iancu de Hunedoara. A fost acuzat de Regele Ladislau Postumul al Ungariei de complot împotriva sa şi decapitat fără judecată. La 1521, navigatorul portughez Fernando Magellan a ajuns pentru prima dată în Insulele Filipine, în localitatea Cebu.Aproape două secole mai târziu, la 1705, Antim Ivireanul a fost ales episcop de Râmnic, hirotonisirea având loc în ziua următoare. Una dintre primele măsuri pe care le-a luat în această calitate a fost instalarea unei tipografii la Râmnic. La 28 ianuarie 1708, a fost ales mitropolit al Ungrovlahiei (Ţara Românească), fiind instalat în scaunul mitropolitan de la București pe 22 februarie al aceluiași an. La anul1882, se năștea omul politic şi diplomatul Nicolae Titulescu; ministru de externe (1927-1928 şi 1932-1936); delegat permanent (1920-1936) al României la Liga Naţiunilor (al cărei preşedinte a fost în 1930 şi 1931); vie activitate diplomatică pentru întărirea securităţii şi integrităţii teritoriale a României, mai ales după instaurarea naţional-socialismului în Germania; îndepărtat din Guvern (în august 1936), a emigrat în Franţa, unde şi-a continuat activitatea de promovare a ideii de asigurare şi menţinere a păcii în lume; membru al Academiei Române (m. 1941, la Nisa).În aceeași zi de martie, dar la anul1957: murea,la Paris, unde se stabilise din anul 1904, sculptorul Constantin Brâncuşi, personalitate marcantă a artei secolului al XX-lea; membru post-mortem al Academiei Române (1990) (n. 1876).

Într-o zi de 17 martie, la 1819, se năștea Alecu Russo, poet, prozator, eseist, memorialist şi critic literar, ideolog al generaţiei de la 1848. Este autorul volumului „Cântarea României”, tipărit anonim; fără a revendica vreodată explicit această operă, a furnizat unul dintre cele mai cunoscute litigii de paternitate literară din istoria literaturii române (m. 1859). Nu mult timp după aceasta, la anul 1853, trecea la cele veșnice Christian Doppler, fizician şi matematician austriac; în 1842 a descoperit efectul care-i poartă numele şi care se referă la modificarea frecvenţei undelor sonore când sursa se deplasează faţă de observator; a prevăzut că un efect similar are loc şi în cazul luminii („efectul Doppler-Fizeau”) (n. 1803). În secolul următor, la anul 1948, a fost semnat Tratatul de la Bruxelles, actul de naştere al UEO – Uniunea Europei Occidentale – de către Belgia, Franţa, Luxemburg, Olanda şi Marea Britanie. UEO, singura organizaţie europeană cu componenţa de apărare înfiinţată în perioada războiului rece, a început să funcţioneze din 5 mai 1955. În același deceniu, la 1959, Dalai Lama, liderul spiritual al tibetanilor, s-a autoexilat în nordul Indiei, ca urmare a revoltei din Tibet pe care a condus-o (revoltă desfăşurată cu câteva zile mai devreme, la 10 martie). „Dalai Lama” este titlul conferit conducătorului spiritual al ordinului monahal budist tibetan Gelugpa. Actualul Dalai Lama, al 14-lea, a fost instalat, la Lhasa, în 1940. Pe numele său adevărat, Tenzin Gyatso (n. 1935), a fost laureat al Premiului Nobel pentru Pace în anul 1989

Câțiva ani mai târziu, la 1960, trecea la cele veșnice brașoveanul Hans Mattis-Teutsch, pictor şi sculptor român de naţionalitate germană (n. 1884), iar în anul 1976, murea un amre artist, regizorul italian de film Luchino Visconti (n. 1906).

Cât despre ziua de 18 martie, la anul 1314, Jacques de Molay, al 23-lea şi ultimul Mare Maestru al Cavalerilor Templieri, este ars pe rug. Multe secole mai târziu, la1833, se constituie, la Iaşi, din iniţiativa medicilor Iacob Cihac şi Mihai Zotta, Societatea de Medici şi Naturalişti, având drept scop progresul medicinii şi ştiinţelor naturii, răspândirea cunoştinţelor agronomice, valorificarea bogăţiilor naturale, studierea faunei, florei şi apelor minerale ale Moldovei ş.a. Că tot este vorba și despre Crimeea în zilele noastre în conflictul de la granițele României, la 18 martie1856 a fost semnat, la Paris, Tratatul de pace care a încheiat războiul Crimeii (1853-1856); partea din Tratat referitoare la Principatele Române prevedea înlăturarea protectoratului rus (care dura de 25 de ani), menţinerea suzeranităţii otomane, dar sub garanţia colectivă a marilor puteri europene (Franţa, Marea Britanie, Austria, Rusia, Prusia şi Regatul Sardinei), convocarea unor Adunări ad-hoc pentru a consulta populaţia din Principate dacă doreşte sau nu unirea Moldovei cu Ţara Românească. Cum poiiticul, la noi, transcende „prin vremi”, la 1866, este adoptată Legea învoielilor agricole (legea pentru tocmeli de lucrări agricole şi pentru executarea lor). Legea a fost înăsprită în vremea guvernării conservatoare a lui Lascăr Catargiu, când s-a instituit execuţia silită a tocmelilor agricole.

Tot într-o zi de 18 martie, la anul 1871, avea loc insurecţia populaţiei pariziene; este instaurată „Comuna din Paris” (nume dat guvernului insurecţional instaurat la această dată), înfrântă, la 28 mai1871, de armata guvernamentală cu sprijinul Prusiei. În deceniul următor, la anul1887, Principele Ferdinand a fost declarat în mod oficial moştenitor al Tronului, conferindu-i-se şi titlul de Alteţă Regală Principe de România.

În deceniul care vine după aceasta, la anul 1895, s-a născut Ion Barbu, poet şi matematician român român. A fost unul dintre cei mai importanţi poeţi români interbelici, reprezentant al modernismului literar românesc.Tot într-o zi de 18 martie, în anul1906,Traian Vuia (1872-1950), pionier al aviaţiei româneşti şi mondiale, constructorul primului avion din lume (brevetat, în Franţa, la 17 august1903), a realizat, la 18.03.1906, la Paris, primul zbor din lume cu un aparat mai greu decât aerul, folosind exclusiv mijloace proprii de bord (aparatul s-a desprins de la sol datorită exclusiv forţei motorului său).Multe decenii mai târziu, la anul1965, cosmonautul sovietic Alexei Leonov păşeşte pentru prima dată în afara unei nave spaţiale (pentru 12 minute).Și pentru că,în aceste zile, începe un nou recensământ în România, e de menționat faptul că, în 2002, între18 și 27 martie, avea loc recensământul populaţiei şi al locuinţelor din România; numărul persoanelor înregistrate – 21.680.974 a scăzut cu 1.129.061 faţă de recensământul din 1992; ponderea populaţiei române în totalul cetăţenilor era de 89,47%.. Prima înregistrare a populaţiei în care se regăsesc elemente ale unui „recensământ modern” a avut loc în anul 1838, în timpul Regulamentului organic. După această dată, cronologia recensămintelor consemnează următoarele: al 2-lea recensamânt s-a desfăşurat în perioada decembrie 1859 – martie 1860; al 3-lea, în decembrie 1899; al 4-lea, la 19 decembrie 1912; al 5-lea, la 29 decembrie 1930; al 6-lea, la 6 aprilie 1941; al 7-lea, la 25 ianuarie 1948; al 8-lea, la 21 februarie 1956; al 9-lea, la 15 martie 1966; al 10-lea, între 5 şi 12 ianuarie 1977; al 11-lea, între 7 şi 14 ianuarie 1992, al 12-lea, între 18 şi 27 martie 2002 şi al 13-lea între 20 şi 31 octombrie 2011

Ce s-a întâmplat în 19 martie?…Păi, să vedem! Aceasta este „Ziua paşaportului românesc”, sărbătorită anual de Direcţia Generală de Paşapoarte din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. La 19 martie 1912 a apărut Înaltul Decret regal numărul 1758, prima lege românească ce reglementa regimul paşapoartelor. În al treilea deceniu al secolului al XIX-lea, la anul 1827, se năștea pictorul brașovean Mişu Popp, iar la1851, domnitorul Barbu Ştirbei a aprobat înfiinţarea „Pensionatului Domnesc de fete” (ulterior Şcoala Centrală). Piatra de temelie a edificiului a fost pusă abia la 20.11.1852.Pensionatul Domnesc de fete din Bucureşti, cum era numita Şcoala la începutul existentei sale, a fost construit de părintele arhitecturii româneşti, Ion Mincu, in anul 1852 pentru fetele boierilor. A devenit apoi Casa lui Manuc, apoi palat al familiei Ghica, spital și chiar sediul poștei, pentru ca, în 1948, să redevina școală. În deceniul următor, la 1865, murea scriitorul Nicolae Filimon, unul dintre fondatorii romanului românesc; primul critic muzical român; cronicar teatral, faimos pentru că l-a creat pe Dinu Păturică, eroul primului nostru roman realist românesc, un arivist din stirpea lui Julien Sorel. De asemenea, autor de nuvele romantice şi realist-satirice şi primul critic muzical român.

Fix la această dată, dar la anul 1900, avea loc descoperirea Palatului din Cnossos din Creta. În plin prim război mondial, la 19 martie a anului 1917, se năștea Dinu Lipatti, mare pianist şi compozitor; ultimii ani din viaţă şi i-a petrecut în Elveția. În anul1958, a fost creat Parlamentul European, ca for consultativ al Uniunii Europene; la această dată a avut loc, la Strasbourg, sesiunea de constituire a Adunării Parlamentare Europene (primul preşedinte, francezul Robert Schuman), una dintre cele mai importante instituţii comunitare; Parlamentul European (cum este denumit în prezent) este ales (o dată la cinci ani) prin vot universal direct al cetăţenilor din statele membre ale Uniunii Europene; are drept de co-decizie în proiectarea legislaţiei comunitare, de a propune amendamente (pe care Consiliul European trebuie să le ia în considerare) sau de a bloca legi (dacă majoritatea se opune); de asemenea, Parlamentul European are dreptul de a aproba sau respinge numirea preşedintelui Comisiei Europene, de a aproba acorduri internaţionale şi acceptarea de noi membri în Uniune, precum şi dreptul de a aproba sau respinge proiectul de buget sau de a hotărî cheltuieli suplimentare

În aceeași zi, dar în anul 1965, murea Gheorghe Gheorghiu-Dej, om politic comunist; între anii 1945 şi 1954 a fost secretar general, iar între anii 1955 şi 1965, prim secretar al C. C. al P. M. R. şi preşedintele Consiliului de Stat al R. P. R. (n. 1901).Decenii mai târziu, la 1990, izbucnesc violenţele interetnice de la Târgu Mureş. Cea mai cunoscuta victimă a fost Mihăilă Cofariu, prezentat de televiziunile străine drept etnic maghiar maltratat de naţionaliştii români.Ce ți-e și cu fake-news-urile astea!Mai către zilele noastre, în 2013, murea marea actriță Irina Petrescu.

Finalmente, să vedem ce s-a întâmplat într-o zi de 20 martie…Păi, la anul 43 î.Hr., se năștea Ovidiu, poet latin, cel exilat la Pontul Euxin (d. 17). La anul 1476 apărea scrisoarea Papei Sixt al IV-lea către Ştefan cel Mare, domn al Moldovei (1457-1504), în care îi lăuda vitejia care „a adus atâta strălucire numelui tău, că eşti în gura tuturor şi lăudat cu deosebire de toţi în unire de simţiri”. Câteva secole după aceasta, în 1727, trecea în lumea veșniciei Sir Isaac Newton, fizician, matematician şi astronom englez, iar la anul 1820, se năștea Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Principatelor Unite. Un deceniu după aceasta, la1831, se năștea Theodor Aman, pictor şi grafician; membru post-mortem al Academiei Române (d. 19 august 1891, Bucureşti).Pe alte meleaguri planetare, la 1852, romanul „Coliba unchiului Tom” a prozatoarei americane Harriet Stowe Beecher, a văzut pentru prima dată lumina tiparului, iar lanoi acasă, la 1871, avea loc şedinţa de constituire a Societăţii Academice Literare „România Jună” din Viena, un creuzet de oameni faini și idei nemuritoare…Mai târziu, la anul 1881, se năștea Octavian Goga, poet, publicist şi om politic, membru al Academiei Române, iar la 1886, se năștea poetul George Topârceanu, membru corespondent al Academiei Române (m. 1937).

Mai târzior puțin, la anul 1916, fizicianul Albert Einstein publică teoria relativităţii. De atunci știința nu a mai fost la fel.Mai aproape de zilele noastre, în 2003, aviaţia americană a lansat primele raiduri asupra Bagdadului, la scurt timp după expirarea ultimatumului formulat de preşedintele SUA, George W. Bush, la adresa lui Saddam Hussein; purtătorul de cuvânt al Casei Albe a anunţat (la ora 4:50 locală) declanşarea războiului din Irak.Și pentru că aminteam anterior de marele Cuza, la anul 2004, a fost dezvelită, în faţa Patriarhiei, statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza, monument realizat de sculptorul Paul Vasilescu. Statuia a fost dezvelită de preşedintele României, în prezenţa unor oficilităţi române, printre care premierul României şi Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Statuia, inaugurată la 184 de ani de la naşterea domnitorului român, a fost sculptată de Paul Vasilescu. Oficialităţile române au privit amplasarea statuii în Bucureşti ca pe o reparare morală şi istorică, întrucât capitala României nu avea nicio statuie a primului domnitor al României moderne. Patriarhul Teoctist a ţinut să precizeze că amplasarea statuii în dealul Patriarhiei nu a fost întâmplătoare, aici fiind locul în care Alexandru Ioan Cuza a fost ales domn al României.

Pentru astăzi cred că ajunge excursia cu mașina timpului. Ne revedem, stimabililor, la aceeași dată, săptămâna viitoare! Până atunci, să vă fie bine!

Sursa foto:

Cand si cum a aparut roata?

Gânduri bune tuturor!

Nicolae Uszkai