Jurnal FM 
„Roata Istoriei” – o scurtă retrospectivă istorică cu evenimente petrecute de-a lungul timpului în săptămâna 13 la 19 februarie…
de Nicolae Uszkai, Brașov
#Postat de Carmen Vintu on februarie 18, 2023
Motto: „Iară nu suntu vremile supt cârma omului, ci bietul om supt vremi.”– Miron Costin, cronicar
Stimați și dragi amici, astăzi voi continua obiceiul de fiecare sâmbătă, de trecere în revistă a câtorva evenimente din istoria mai îndepărtată ori mai apropiată a spațiului românesc și a celui universal, evenimente care s-au petrecut sub semnul calendaristic al zilelor fiecărei săptămâni când acestea apar în Jurnal FM. Prin urmare, să vedem, pentru început, ce s-a întâmplat într-o zi de 13 februarie de-a lungul timpului…13 februarie este „Ziua Mondială a Radioului”; UNESCO a luat decizia de marcare a acestei zile pentru a proclama cooperarea internaţională între radiodifuzori, dar şi pentru a încuraja factorii de decizie în accesul la informaţie prin intermediul posturilor de radio de pe întreg mapamondul. Iniţiativa instituirii acestei zile a venit de la Academia Spaniolă de Radio şi a fost prezentată oficial la sesiunea Comitetului executiv al UNESCO din septembrie 2011. În România, se serbează „Ziua radioului naţional” la 1 noiembrie, dată la care, în 1928, se inaugura postul naţional de radio din România; la orele 17:00, era difuzată în eter prima emisiune a Societăţii de Difuziune Radiotelefonică din România. În 1571, a murit Benvenuto Cellini, sculptor, gravor şi scriitor florentin (monumentele Perseu, Nimfa de la Fontainebleu; bustul lui Cosimo I; lucrarea de orfevrărie Solniţa lui Francisc I; memorii: „Viaţa lui Benvenuto Cellini, povestită de el însuşi”). În 1766, 13/14, s-a născut Robert Thomas Malthus, teolog şi economist englez; teoria sa despre populaţie a dat naştere „malthusianismului” (doctrină potrivit căreia omenirea este în primejdie din cauză că populaţia creşte în progresie geometrică, iar producţia alimentară, în progresie aritmetică) (m. 1834). Unele surse dau ca dată a naşterii 17 februarie 1766. În 1785, a murit în închisoare Crişan (Gheorghe Crișan), unul dintre conducătorii răscoalei ţărăneşti de la 1784 din Transilvania (s-a spânzurat cu nojiţele de la opinci) (n. 1733); ceilalţi doi conducători, Horea (pe numele său adevărat Vasile Nicola – n. 1730?) şi Cloşca (Ion Oargă – n. 1747), au fost executaţi, la 28.II.1785, prin tragere pe roată. În1822, a fost brevetată prima maşină de cosit/secerătoare de către americanul Jeremiah Bailey. În 1849, delegaţia Adunării române de la Sibiu, condusă de episcopul ortodox Andrei Şaguna, înfăţişa împăratului Franz Joseph I „Petiţiunea generală a fruntaşilor români din Transilvania, Banat şi Bucovina”, care cerea, între altele, legitima constituire a naţiunii române într-un organism statal unitar de sine stătător în cadrul monarhiei, administraţie în limba română, reprezentare proporţională în parlamentul imperial (13/25). În1853, medicul chirurg francez Charles Gabriel Pravaz (n. 1791 – m. 1853) inventa seringa modernă practică. Măsurând 3 cm în lungime şi 5 mm în diametru, seringa era în întregime de argint, realizată de Etablissements Charrière, şi era operată de un şurub (mai degrabă decât pistonul familiar azi), pentru a controla cantitatea de substanţă injectată. Deşi Charles Pravaz este considerat inventatorul seringii moderne, conceptul seringii datează de la Galen (Claudius Galenus din Pergam). Chiar şi aşa, a fost nevoie de secole pentru ca instrumentul medical să adopte forma actuală. În1866, a încetat din viaţă, la Iaşi, Vasile Mălinescu (n.1817), om politic şi publicist român. Se numără printre fruntaşii actelor memorabile din 1848 şi 1859.A făcut parte din comitetul Central al Unirii, deputat în Divanul Ad-hoc al Moldovei, deputat în Adunarea Electivă.A desfăşurat o bogată activitate publicistică, făcând parte din conducerea ziarului Steaua Dunării. În1867, Dunărea Albastră a compozitorului Johann Strauss a fost prezentată în premieră la Viena, Austria. În 1877, a murit Costache Caragiale.Costache Caragiale (n.29 martie 1815) a fost un actor român, dramaturg şi profesor de artă dramatică. În 1880, s-a născut Dimitrie Gusti, sociolog, filosof şi estetician; fondatorul şcolii sociologice din Bucureşti; a conceput ideea „muzeului sociologic”, în temeiul căreia, în 1936, împreună cu Victor Ion Popa şi Henri H. Stahl, a pus bazele „Muzeului satului” din Bucureşti(m. 1955). În 1893, 13/14, a murit Maria Rosetti (nume la naştere: Mary Grant) ziaristă şi publicistă română de origine scoţiană; prima ziaristă din România; soţia revoluţionarului, omului politic şi publicistului C.A. Rosetti a devenit simbolul Revoluţiei de la 1848, figura ei fiind aleasă de pictorul Rosenthal pentru tabloul „România Revoluţionară”; a înfiinţat un săptămânal numit „Mama şi copilul” (n. 1819). În 1895, a fost brevetat, la Paris, primul aparat de filmat, de proiecţie şi de copiat, denumit „cinematograful Lumière”, după numele inventatorilor săi, fraţii Louis (1864-1948) şi Auguste (1862-1954) Lumière (prima proiecţie publică comercială a avut loc la 28 decembrie 1895). În 1903, s-a născut George Manu, fizician, profesor, figură marcantă a rezistenţei naţionale anticomuniste; în 1940 publică primul tratat de fizică nucleară din ţara noastră; cartea sa „În spatele Cortinei de Fier” (1947), tipărită pentru prima oară abia în anul 2011, după ce a zăcut în arhiva securităţii mai bine de 70 de ani, rămâne una dintre cele mai importante mărturii despre brutalitatea cu care sovieticii au impus regimul comunist în România; închis în 1948, spirit enciclopedic, a împărtăşit permanent colegilor de închisoare din cunoştinţele sale, fiind numit „rectorul Universităţii Aiud” (m. 1961, la Aiud). În 1914, a murit grefierul francez Alphonse Bertillon, unul dintre fondatorii criminalisticii; în octombrie 1902 a pus bazele antropometriei ca mijloc de identificare a criminalilor; celebrul „scaun Bertillon”, ca instrument de măsurare antropometrică, a fost adoptat imediat de poliţiile din numeroase ţări, printre care şi România, prin grija dr. Mina Minovici (n. 1853).În1918, s-a născut regizoarea Elena Negreanu, personalitate marcantă a Societăţii Române de Radiodifuziune; în anul 1945, este angajată crainic la Radiodifuziunea Română până în anul 1947, când devine actriţă la Teatrul Naţional; în paralel intră în activitatea pedagogică, devenind conferenţiar universitar la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică; din anul 1956 optează pentru activitatea de regizor artistic în Redacţia Teatru a Radiodifuziunii Române, unde montează numeroase spectacole din dramaturgia clasică şi contemporană, naţională şi universală (m. 2016). În 1941, s-a născut fizicianul şi inginerul electronist Paul Dan Cristea; a abordat un larg evantai de specialităţi ca bioinformatica, semnalele genomice, prelucrarea numerică a semnalelor şi imaginilor, bazele electrotehnicii, teoria şi proiectarea circuitelor electrice şi electronice, reţele neuronale, agenţi inteligenţi evolutivi, aparatură medicală computerizată; membru titular al Academiei Române din 2011 (m. 2013). În 1945, trupele sovietice şi cele româneşti au eliberat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, capitala Ungariei, oraşul Budapesta, de sub ocupaţia fascistă. Tot în aceeaşi zi, aviaţia aliaţilor URSS – Marea Britanie şi SUA -, fără a se pune de acord cu partea sovietică, a bombardat oraşul german Dresda, lăsând în urmă 200.000 de victime. În 1965, Institutul de Fizică Atomică din Bucureşti construieşte şi dă în folosinţă primele maşini electronice de calcul româneşti „CET-500” şi „CIFA-102”. În1968, s-a născut boxerul Mihai Leu, primul român campion mondial la box profesionist (Hamburg, 1997, la categoria semimijlocie, versiunea WBO); în urma unei accidentări a renunţat la box şi a început să concureze ca pilot de raliu, unde a devenit campion naţional în 2003 la bordul unui Hyundai Accent WRC. În 1980, o echipă de medici condusă de prof. dr. docent Eugen Proca (1927 – 2004) a efectuat primul transplant reușit al unui organ la om, cu rinichi de la un donator în viață, premieră de maximă importanță pentru medicina românească, şi un eveniment de rezonanță la nivel European. În 1991, a avut loc începerea dezbaterilor Adunării Constituante a României pentru elaborarea noii Constituţii postcomuniste a statului (adoptată la 21.XI.1991). La 8.XII.1991 a avut loc referendumul naţional prin care Constituţia a fost adoptată (Legea fundamentală a fost revizuită în urma referendumului naţional din 18-19.X.2003). În 2003, la iniţiativa Guvernului României, au fost repatriate de la Lisabona (Portugalia) osemintele regelui Carol al II-lea. A doua zi, la 14.II.2003, acestea au fost reînhumate într-o capelă a Mănăstirii Curtea de Argeş (necropolă domnească).Născut la 3/15.X.1893, la Sinaia, Carol al II-lea a fost primul copil al regelui Ferdinand I şi al reginei Maria. Rege între anii 1930 şi 1940, Carol al II-lea a părăsit România în septembrie 1940, a locuit un timp în Brazilia şi după 1947 s-a stabilit în Portugalia (m. 1953, la Lisabona). În 2012, are loc lansarea primului nanosatelit artificial românesc („Goliat”), dezvoltat de o echipă de cercetare condusă de Agenţia Spaţială Română (ROSA). Satelitul a fost plasat pe orbită în cadrul zborului inaugural al rachetei „Vega” a Agenţiei Spaţiale Europeane (ESA), de la o bază din Guyana Franceză. Programată pentru şase luni, misiunea nanosatelitului a fost aceea de a stoca imagini de înaltă rezoluţie şi de a măsura doza de radiaţii şi fluxul de micrometeoriţi, datele urmând a fi transferate pe staţiile de la sol pentru analiză. În data de 2 ianuarie 2015, satelitul Goliat a reintrat în atmosfera Pământului şi s-a dezintregat, resturile satelitului arzând în atmosferă; Goliat a orbitat planeta noastră timp de 1.054 de zile, cu o viteză balistică de până la 7,5 kilometri pe secundă. Satelitul românesc a înconjurat Terra de peste 15.000 de ori.
Trecem la următoarea zi și vedem ce s-a întâmplat în 14 februarie…Această zi este cunoscută ca „Ziua Sf. Valentin” – Ziua darurilor şi a iubirii, sărbătorită mai ales în Europa Occidentală şi SUA; această zi este marcată şi în România, deşi la români există „Dragobetele”, o sărbătoare dedicată zeului dragostei cu acelaşi nume, care se celebrează la diferite date, în funcţie de zonele ţării, între 24 februarie şi 25 martie. În 1819, s-a născut inginerul american Christopher Sholes.Prima maşină de scris comercială a fost brevetată în 1868, din dorinţa inginerului mecanic american Christopher Latham Sholes, de a produce invenţii pentru a îmbunătăţi soarta omenirii. Sholes meşterea la o maşină care să imprime automat numărul paginilor din cărţi, când i s-a sugerat că ar putea încerca o construcţie mai complexă, care să poată imprima toate literele alfabetului. El şi-a extins creaţia folosind la bază un vechi telegraf căruia i-a adăugat taste pentru tot alfabetul. Patentul Sholes & Glidden a fost vândut pentru 12.000 dolari, deoarece Sholes a refuzat să o mai folosească sau să o recomande pentru utilizare.El a realizat şi tastatura cunoscută sub numele „Qwerty”. În 1820, s-a născut Victor-Emmanuel (m.1878), al II-lea, rege al Sardiniei (1849-1861) şi primul rege al Italiei unificate (1861-1878).Sprijinit de nobilimea liberală moderată şi pe burghezia monarhică, a realizat unificarea Italiei, prin războaie dinastice şi combinaţii diplomatice. În – 1821, a încetat din viaţă, la Budapesta, Petru Maior (n.1761), ilustru cărturar iluminist, filolog şi istoric român, unul dintre „corifeii Şcolii Ardelene”, militant de seamă pentru drepturile culturale şi politice ale românilor din Transilvania. În1876, americanii Alexander Graham Bell (1847-1922) şi Elisha Gray (1835-1901) au depus, la Oficiul de Patente al SUA de la New York, cerere de brevet pentru invenţia telefonului (brevetată la 7.III.1876); primul, la ora locală 12:00, iar al doilea la ora 14:00; pe această diferenţă s-au bazat cei care i-au atribuit lui Bell invenţia în procesul care i-a opus multă vreme pe cei doi inventatori. În 1888, 14/26, la 14 februarie 1888 (ora 20:30) se inaugura, printr-un ciclu de conferinţe, Ateneul Român (prima conferinţă a fost ţinută de scriitorul Alexandru Odobescu); clădirea a fost construită între anii 1886 şi 1888, prin stăruinţa lui Constantin Esarcu, după planurile arhitectului francez Albert Galleron, pe bază de subscripţie publică, desfăşurată sub sloganul „Daţi un leu pentru Ateneu”. În 1893, a încetat din viaţă,la Bucureşti, publicista română Maria Rosetti (n.1820).Este considerată prima ziaristă româncă. Ziarul „Mama şi copilul” a fost redactat aproape în întregime de ea, între anii 1865-1866. O parte din scrierile sale au fost adunate în volumul Scrieri din 1864 şi 1865, publicat de unul din fiii săi, Vintilă C. A. Rosetti. În 1898, s-a născut Sorana Ţopa, actriţă, iubită deopotrivă de Mircea Eliade şi de Emil Cioran (d. 1986); a fost prima interpretă a domnişoarei Nastasia, eroina lui George Mihail Zamfirescu din piesa omonimă; a avut şi preocupări literare (a scris versuri, eseuri, piese de teatru), fiind o prezenţă familiară în cercul literar „Sburătorul”, condus de Eugen Lovinescu (m.1.XI.1986). În 1924, a încetat din viaţă, la Bucureşti, folcloristul român Iuliu A. Zanne (n.1855), autorul monumentalei colecţii folclorice Proverbele românilor (1895-1903). În 1925, s-a născut, la Cahul, Pavel Dimitriu (m.1996), istoric basarabean. A colaborat în calitate de autor şi coautor la elaborarea lucrărilor: Moldova în epoca feudalismului (6 vol.), Istoria R.S.S. Moldoveneşti (2 vol.), Letopiseţele Ţării Moldovei de Ion Neculce, Grigore Ureche şi Miron Costin. În 1928, s-a născut, la Pardoşi, jud. Buzău, Radu Cârneci, poet şi publicist român. A debutat editorial cu placheta de versuri Noi şi soarele (1963), urmată de volumele: Orgă şi iarbă (1966), Umbra femeii (1968), Centenar îndrăgostit (1969), Oracol deschis (1971), Cântând dintr-un arbore (1971), Banchetul (1973) ş.a. În1931, s-a născut actorul Octavian Cotescu. Octavian Cotescu (n. Dorohoi, Botoşani – d. 22 august 1985, Bucureşti) a fost un actor român de succes, din generaţia de aur. Activitatea sa artistică cuprinde numeroase roluri interpretate în teatru, film, teatrul de televiziune şi teatrul radiofonic. Activitatea de scenă a fost dublată şi de o carieră didactică de profesor universitar la Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică (IATC) „I.L. Caragiale” din Bucureşti, unde a ocupat şi funcţia de rector în perioada 1981-1985. În 1932, s-a născut Anca Balaci, prozatoare şi traducătoare (din scriitori foarte diferiţi ca factură şi valoare); soţia criticului şi istoricului literar Alexandru Balaci. Anca Balaci a absolvit Facultatea de Filologie, secţia limbi clasice, a Universităţii din Bucureşti (1954). A fost profesoară la Academia Militară (1954-1957), redactor şi şef de secţie la Editura Ştiinţifică (1954-1969), asistentă la Catedra de filologie clasică a Universităţii din Bucureşti (1965-1967). Este membră a Academiei Internaţionale de Propagandă Culturală de la Roma. A debutat în 1961 ca traducătoare, domeniu în care s-a afirmat de-a lungul anilor prin numeroase transpuneri din limbile franceză şi italiană, unele realizate în colaborare cu soţul său, Alexandru Balaci. În1935, s-a născut Grigore Vieru, poet din R. Moldova; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1990).Grigore Vieru (n. satul Pererîta, fostul judeţ Hotin, România – d. 18 ianuarie 2009, Chişinău) a fost un poet român din Republica Moldova.În anul 1957 debutează editorial (fiind student) cu o plachetă de versuri pentru copii, Alarma, apreciată de critica literară. În 1958 a absolvit Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chişinău, facultatea Filologie şi Istorie. În 1988 i se acordă cea mai prestigioasă distincţie internaţională în domeniul literaturii pentru copii: Diploma de Onoare Andersen.Grigore Vieru a fost decorat post-mortem cu Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Mare Cruce. În1937, s-a născut Paraschiv Oprea, compozitor şi pianist; timp de două decenii a condus Orchestra de muzică populară a Radiodifuziunii Române..Paraschiv Oprea (n. 1937, Drăgăşani, d. 21 martie 2004,Bucureşti) a fost un dirijor, compozitor şi pianist român.A condus orchestra de muzică populară Radiodifuziunii Române, Rapsodia Română. A interpretat şi muzică populară, romanţe, muzică de cafe concert, de estradă, a cântat la acordeon, pian şi vioară.A colaborat cu diferite orchestre şi ansambluri artistice, a participat la diferite emisiuni muzicale la radio şi TV. În 1946, s-a născut cântăreţul de muzică uşoară Gil Dobrică.Gil Dobrică (n. Dăbuleni; d. 17 aprilie 2007, Craiova) A fost un solist vocal de muzică pop-rock, soul şi rhythm and blues din România. A avut în repertoriu melodii proprii şi preluări după piese celebre semnate Ray Charles (al cărui fan declarat a fost) şi alţi artişti de gen. În 1970, a murit actorul Grigore Vasiliu Birlic (n. 1904). În 1973, a fost inaugurată Casa memorială Mihail Kogălniceanu din Iaşi. Muzeul reconstituie ambianţa şi atmosfera epocii în care a trăit în camerele sale credinciosul sfetnic al domnitorului Unirii, Mihail Kogălniceanu.
A treia zi din săptămână ne relevă xce s-a întâmplat în 15 februarie…Aceasta este „Ziua internaţională a copilului cu cancer”; este marcată din 2003, la iniţiativa Confederaţiei Internaţionale a Organizaţiilor Părinţilor cu Copii Bolnavi de Cancer, în amintirea zilei de 15 februarie 2002, când părinţi din întreaga lume s-au unit pentru prima oară pentru a ajuta ca toţi micuţii bolnavi de cancer să primească cel mai bun tratament şi îngrijire. În 1564, s-a născut Galileo Galilei, matematician, astronom şi fizician renascentist italian; întemeietorul mecanicii clasice şi al metodei experimentale în ştiinţă; în 1609, a construit o lunetă cu care a descoperit munţii de pe Lună, natura stelară a Căii Lactee, patru sateliţi ai lui Jupiter, petele solare (m. 1642). În 1690, s-a încheiat, la Sibiu, tratatul secret dintre Constantin Cantemir, domnul Moldovei şi Sfântul Imperiu Roman. În tratat se stipula că Moldova va sprijini acţiunile antiotomane ale imperiului condus de Casa de Habsburg. În 1781, a murit scriitorul şi criticul de artă german Gotthold Ephraim Lessing. Gotthold Ephraim Lessing (n. 22 ianuarie 1729) a fost un scriitor şi filozof german, reprezentant de seamă al Iluminismului în Germania. Spirit critic lucid, pătrunzător, caracater onest, optimist şi independent, temperament viguros şi combativ, Lessing a îndrumat viaţa culturală germană pe drumuri noi. Spirit critic lucid, pătrunzător, caracater onest, optimist şi independent, temperament viguros şi combativ, Lessing a îndrumat viaţa culturală germană pe drumuri noi.
În 1823, s-a născut Melchisedec (Mihail) Ştefănescu, episcop şi istoric; unionist convins, a luptat pentru unirea Moldovei şi Ţării Româneşti şi pentru consolidarea acesteia; a iniţiat, împreună cu Mihail Kogălniceanu, Legea secularizării averilor mânăstireşti; editor de izvoare istorice; membru titular al Societăţii Academice Române din 1876, vicepreşedinte al Academiei Române între anii 1882 – 1885 (m. 1892) Însufleţit patriot, a luptat pentru unirea Principatelor, fiind ales membru în Divanul Ad-Hoc (1857), a sprijinit reformele lui Al.I. Cuza şi Războiul de Independenţă, a fost ministru al Cultelor (1860), membru de drept în Senatul României şi i se încredinţează o misiune politică în Rusia (1868).Precursor al ecumenismului, a fost delegat de Sf. Sinod la Conferinţa vechilor catolici de la Bonn (1875).Ca membru al Sf. Sinod, a prezentat o serie de memorii pentru prosperarea vieţii bisericeşti, ameliorarea stării materiale a clerului, dar mai ales în legătură cu recunoaşterea autocefaliei.A trimis tineri la studii în Rusia (Gavriil Musicescu, Silvestru Bălăneşti, Constantin Nazarie ş.a.).Prin testament, creează o fundaţie din care să se acorde burse de studii la Academia duhovnicească din Kiev; biblioteca şi colecţia sa numismatică le-a dăruit Academiei Române.Ca profesor de seminar a publicat numeroase manuale, majoritatea prelucrate după cele ruseşti. A fost unul dintre istoricii de seamă ai vremii sale şi a publicat documente slavone, inscripţii şi însemnări din bisericile din Moldova, monografii de eparhii, biografiile unor ierarhi etc. La 10 septembrie 1870 a fost ales membru activ al Academiei Române. În 1834, s-a născut Vasile Alexandrescu-Urechia, istoric, prozator şi dramaturg român (d. 1901). În 1840, 15/27, s-a născut Titu Maiorescu, critic literar, estetician şi om politic; membru marcant al Partidului Constituţional (Junimist), iar ulterior al Partidului Conservator (al cărui preşedinte a fost între anii 1913 şi 1914); de mai multe ori ministru în cabinete conservatoare şi prim-ministru (1912-1913); fondatorul grupării literare ieşene „Junimea”; întemeietor al criticii literare româneşti moderne; membru fondator al Societăţii Academice Române (1866); vicepreşedinte al Academiei Române (1880-1884; 1886-1887) (m. 1917). În 1843, Consistoriul din Blaj cere episcopului Ioan Lemeni să facă demersuri pe lângă împărat împotriva legii privind obligativitatea limbii maghiare în administraţie, justiţie, şcoli, biserici etc, lege votată de Dieta Transilvaniei. În 1850, s-a născut Ion Andreescu, pictor român ales membru al Academiei Române post-mortem. Ion Andreescu (n. Bucureşti — d. 22 octombrie 1882, Bucureşti) a fost un pictor, pedagog şi academician român.Din 1869 urmează „Şcoala de arte frumoase” condusă de Theodor Aman, devenind, în 1872, profesor la catedra de desen liniar şi caligrafie a Seminarului episcopal din Buzău.În 1873 se transferă la Gimnaziul comunal „Tudor Vladimirescu”, apoi, în 1875, la şcoala de meserii din aceeasi localitate. La sfârşitul anului 1878 pleacă la Paris, unde frecventează cursurile „Academiei libere Julian”; verile pictează la Barbizon (unde se întâlneşte cu Nicolae Grigorescu) şi în alte aşezări rurale.Interesat în egală măsură de diferite genuri ale picturii, Andreescu creează peisaje, portrete şi naturi statice. În 1851, s-a născut Spiru Haret, matematician, sociolog (a întrevăzut posibilitatea aplicării matematicii la studiul societăţii), pedagog şi om politic liberal; ca ministru al cultelor şi instrucţiunii publice în mai multe rânduri, a reorganizat pe baze moderne învăţământul românesc de toate gradele; membru al Academiei Române, vicepreşedinte al acestui for (1904-1907) (m. 1912). În 1857, s-a născut Emanoil Grigorovitza, prozator şi filolog; a publicat studii filologice privind sintaxa şi etimologia limbii germane sau prezenţa elementului românesc în graiurile săseşti din Ardeal, ca şi un important dicţionar german-român; impresionante sunt şi datele adunate sub titlul „Românii din monumentele literare germane medievale” (1901) (m. 1915). În 1864, a apărut revista România militară, devenită la 8 decembrie 1897, prin decretul regelui Carol I, revista oficială a Marelui Stat Major. Apare la București în perioada 1864–1947. Din anul 1989, apare cu titlul Gândirea Militară Românească. În 1927, s-a născut istoricul Dinu C. Giurescu (d. 24 aprilie 2018).În afara numeroaselor studii şi cercetări privind istoria românilor, a editat documente diplomatice privind perioada postbelică; membru corespondent al Academiei Române. Era fiul lui Constantin C. Giurescu (n. 1901 Focşani – d. 1977) şi nepotul lui Constantin Giurescu (n. 1875 Chiojdu, jud. Buzău – d.1918).Este licenţiat al Facultăţii de Istorie, Universitatea Bucureşti,1950. În anul 1968, a obţinut titlul ştiinţific de doctor în istorie.Profesor la Universitatea de Artă, Secţia Istoria şi Teoria Artei-Muzeografie [1968-1987). Preşedinte al părţii române în Comisia româno-bulgară de istorie (1979-1985 şi din 1991, în continuare). A fost profesor universitar Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie (1990-1997).Membru al Academiei Române din 2002 (membru corespondent din 1990). În 1927, a murit, asasinat, tenorul Traian Grozăvescu, supranumit „Prinţul operei” şi „al doilea Caruso” (n. 1895). Unele surse dau ca dată a morţii 19 februarie 1927. În 1933, s-a născut Iosif Sava, critic muzical şi realizator de emisiuni radio-TV. (m.1998). În 1933, 15-16, au loc grevele muncitorilor ceferişti de la atelierele „Griviţa Roşie” din Bucureşti; muncitorii, în rândul cărora comuniştii desfăşurau o intensă propagandă, au ocupat atelierele; după eşuarea negocierilor cu autorităţile, armata şi poliţia au tras în grevişti şi au pus capăt acţiunii (soldate cu 3 morţi şi 40 de răniţi din rândul muncitorilor); în Parlament, măsurile Guvernului au fost aspru criticate de partidele din opoziţie. În 1943, s-a născut, la Bucureşti, Alexandru Bocăneţ (m.1977), regizor şi producător român de emisiuni TV.A realizat spectacole de revistă în manieră modernă şi nonconformistă.A lansat numeroşi actori şi interpreţi de muzică uşoară.Alexandru Bocăneţ (n. Bucureşti – d. 4 martie 1977, Bucureşti) a fost un regizor român. A urmat cursurile IATC (absolvent promoţia 1968).Mort la Cutremurul din 4 martie 1977, alături de Toma Caragiu.Filmografie (regizor):Un orfelin iubea o orfelină (1976) – film TV;Gloria nu cântă (1976). În 1949, pentru prima oară, problema lichidării marii proprietăţi agricole a apărut pe ordinea de zi a şedinţelor Secretariatului Biroului Politic al C.C. al P.R.M. În 1965, a murit Nat King Cole, pianist, interpret de jazz şi cantautor american (n. 1919). Născut în 1919, şi-a alcătuit prima formaţie de jazz în liceu.Treptat, a devenit unul din cei mai cunoscuţi şi mai populari cântăreţi ai vremii. A realizat numeroase lucruri în folosul comunităţii afro-americane din SUA, în acea vreme discriminarea fiind încă acceptată. A fost primul afro-american (negru) care a avut propriul show la radio şi, apoi, propriul show la televiziune. În 1969, a fost inaugurată linia ferată electrificată Bucureşti – Braşov, prima de acest fel din România. În 1980, a fost lansată la apă, la Brăila, prima navă de pescuit oceanic construită în România. În 1989, ultimii militari sovietici au părăsit Afganistanul după aproape zece ani de la intervenţia lor, în decembrie 1979, în sprijinul guvernului promarxist de la Kabul. În 1991, a luat fiinţă „Grupul de la Vişegrad”, organizaţie de cooperare regională reunind Ungaria, Polonia, Cehia şi Slovacia. În 2012, a murit, la Scranton, Pennsylvania (SUA), actriţa americană de origine română Pola Illery (Paula Iliescu), considerată una din ultimele vedete feminine ale erei filmelor mute; ea şi-ar fi luat numele de Pola Illery ca un tribut adus actriţei poloneze Pola Negri (n. 1897 – m. 1987), o divă a filmului mut şi prima actriţă europeană invitată să joace la Hollywood, devenind ulterior un star; a devenit cetatean american în 1946 (n. 1908, în localitatea Corabia).
Trecem la următoarea zi din calendar și vedem ce s-a întâmplat în 16 februarie… În 1836, s-a născut Bogdan Petriceicu Haşdeu, spirit enciclopedic al culturii române, filolog, folclorist, prozator, dramaturg, istoric şi publicist, vicepreşedinte al Academiei Române (d. 1907). În 1886, 16/28, s-a născut inginerul Constantin Budeanu, unul dintre fondatorii şcolii româneşti de electrotehnică; membru al Academiei Române (m. 1959). În 1906, s-a născut matematicianul Tiberiu Popoviciu; fondatorul şcolii româneşti de analiză numerică; a înfiinţat (în 1946), la Universitatea din Cluj, Seminarul de Teoria Aproximării şi Analizei Numerice; membru al Academiei Române (m. 1975). În 1923, mormântul faraonului Tutankamon a fost inclus în circuitul turistic egiptean.Tutankhamon, mai corect Tut-ankh-Amon, sau pe numele lui adevarat Tutankhaton Tut-ankh-Aton (n. 1341 î.Hr. – d. 1324 î.Hr.) a fost un faraon din dinastia a 18-a, conducătorul Egiptului între anii 1333 î.Hr. – 1324 î.Hr., urcând pe tron la 9 ani. El este fiul faraonului Amenhotep IV (Akhenaton) şi al reginei Kiya, făcând parte din Noul Regat, numit şi Epoca de aur a faraonilor.Celebritatea postumă a lui Tutankhamon se datorează mormântului său din Valea Regilor de lângă Teba, descoperit în 1922 de britanicul Howard Carter, singurul mormânt al unui faraon care timp de 3.200 de ani a scăpat neprofanat şi nejefuit.Howard Carter (n. 9 mai 1874, d. 2 martie 1939) a fost un tânăr englez din clasă medie care va intra în istorie drept cel mai spectaculos şi mai de succes egiptolog. Acesta s-a născut în Putney, Londra, la data de 9 mai 1874, dar şi-a petrecut mare parte din copilărie în oraşul Swaffham, Norfolk. În 1926, înfiinţarea Fundaţiei culturale „Regele Ferdinand I”. În 1930, Asociaţia cluburilor de fotbal din România (fondată în anul 1909, cu sediul în Bucureşti) a luat denumirea de Federaţia Română de Fotbal Asociaţie şi s-a afiliat la FIFA; din august 1990, FRF a devenit organ independent de conducere al mişcării fotbalistice din România. În 1949, s-a născut Maria Elena Bjornson, considerată printre cei mai buni scenografi ai ultimelor decenii din teatrul mondial.Ea a fost pe jumătate româncă, mama ei fiind Mia Prodan din Cluj, cu studii la Sorbona. Tatăl ei a fost un om de afaceri norvegian, Bjørn Bjørnson, al cărui bunic era dramaturgul câştigător al Premiului Nobel pentru literatură, Bjørnstjerne Bjørnson. A făcut scenografia pentru musicalul Fantoma de la Operă, în regia lui Andrew Lloyd Weber pentru care a obţinut, în 1988, două premii Tony, pentru costume şi decoruri.
În 1959, Fidel Castro a preluat conducerea Cubei. În 1968, România a renunţat la organizarea administrativă tipic sovietică în regiuni şi raioane şi a reînfiinţat unitatea administrativ-teritorială tradiţională: judeţul; au fost organizate 39 de judeţe, plus municipiul Bucureşti. În 2005, a intrat în vigoare „Protocolul de la Kyoto” privind respectarea angajamentelor de limitare cantitativă şi reducere a gazelor cu efect de seră, semnat la 11.XII.1997, la Conferinţa de la Kyoto/Japonia (este un protocol adiţional la Convenţia-cadru din 1992 privind schimbările climatice). În 2007, a murit Virgil Cândea, istoric al culturii române medievale şi moderne; cercetări despre umanismul românesc, imaginea culturii româneşti în lume, creaţii româneşti în colecţii străine; membru al Academiei Române, vicepreşedinte al acestui for (1998-2002) (n. 1927).
Și vine ziua următoare, în care vedem ce s-a întâmplat în 17 februarie… În 1411, în urma luptelor pentru succesiunea la tron, Musa, unul din fiii sultanului Baiazid, a devenit sultan cu sprijinul lui Mircea cel Bătrân. În1600, a murit Giordano Bruno, filosof renascentist italian, ars pe rug din ordinul Inchiziţiei (n. 1548). În 1673, a murit Molière (Jean-Baptiste Poquelin), dramaturg clasic francez. Jean-Baptiste Poquelin, cunoscut mai bine ca Molière (n. ianuarie 1622), a fost un scriitor francez de teatru, director şi actor, unul dintre maeştrii satirei comice. În 1803, s-a născut Edgar Quinet, istoric, scriitor şi filosof francez Edgar Quinet (n. Bourg-en-Bresse, Ain – d. 27 martie 1875) a fost un reputat scriitor, istoric şi filoromân francez. Edgar Quinet s-a născut la Bourg en Bresse şi a fost unicul fiu al părinţilor săi, Jerome Quinet (comisar al armatei republicane) şi Eugénie Rozat Lagis. În perioada 1842-1846 a fost profesor la Collège de France, dar a fost demis. În 1852, după moartea primei sale soţii, s-a căsătorit pentru a doua oară cu Hermione Asachi, fiica poetului Gheorghe Asachi. O staţie de metrou din Paris, precum şi mai multe licee din Franţa, dintre care unul din Bourg-en-Bresse, îi poartă numele.Pentru atitudinea sa filo-română, a fost ales membru de onoare al Academiei Române şi i s-a acordat cetăţenia română.O stradă din centrul Bucureştiului şi una din cartierul Mănăştur Sud, al municipiului Cluj-Napoca, se numesc strada Edgar Quinet. În 1826, 17/29, s-a născut Nicolae Popea, episcop ortodox, istoric şi cărturar; ca deputat în Dieta Transilvană şi preşedinte al Consiliului Naţional Român din Transilvania a luptat pentru drepturile politice şi culturale ale românilor din această regiune; s-a numărat printre iniţiatorii editării, în 1884, a gazetei „Tribuna”; membru al Academiei Române (m. 1908). În 1850, domnitorul Barbu Ştirbei a dat afişul domnesc privind organizarea şcolilor din Ţara Românească. În 1866, 17 febr. / 1 martie, pe baza decretului domnitorului Allexandu Ioan Cuza (din 1865) începe să funcţioneze Banca României, creată prin transformarea filialei din Bucureşti a Băncii Imperiului Otoman (dominată de capitalul englez); operaţiunile bancare au continuat sub numele de Bank of Roumania Ltd; primul preşedinte al Consiliului de Administraţie a fost Ion Ghica. În 1867, s-a realizat dualismul austro-ungar luand astfel naștere Imperiul Austro-Ungar. Austro-Ungaria,cunoscută şi ca Monarhia Dunăreană (Donaumonarchie), nu s-a numit niciodată oficial „Imperiul Austro-Ungar”, ci Kaiserreich und Königreich Österreich-Ungarn în germană şi Osztrák Birodalom és Magyar Királyság în maghiară, adică „Imperiul austriac şi regatul maghiar”. Austro-Ungaria a fost un stat dualist alcătuit, pe de o parte, din Cisleithania, adică statele (regate, ducate etc.) din administrarea austriacă, aflate dincolo de râul Leitha, din partea vestică şi nordică a statului austro-ungar, şi, pe de altă parte, din Transleithania, adică statele aparţinând Regatului Ungariei (la care a fost încorporat în 1867 şi Marele Principat al Transilvaniei).Statul dualist s-a aflat sub conducerea împăraţilor dinastiei de Habsburg, care din 1527 adoptaseră şi titlul de regi ai Ungariei.Astfel au survenit şi denumirile „Imperiul Cezaro-Crăiesc” sau „Dubla Monarhie” (Kaiserliche und Königliche Doppelmonarchie – Monarhia dualistă imperială şi regală). O prescurtare des întâlnită a acestei denumiri este „K.u.K.” sau şi „k.u.k.”, referitoare nu numai la monarhie, ci şi la statul Austro-Ungaria şi epoca respectivă. Conform etichetei monarhice, numele complet al federaţiei era „Regatele şi Ţările reprezentate în Consiliul Imperial şi Ţările Sfintei Coroane Ungare a lui Ştefan” (în germană: Die im Reichsrat vertretenen Königreiche und Länder und die Länder der heiligen ungarischen Stephanskrone).Austro-Ungaria a fost întemeiată în urma unui compromis între burghezia maghiară şi monarhia habsburgică, cu scopul de a menţine vechiul Imperiu Austriac după înfrângerea suferită în Bătălia de la Königgrätz, în războiul din anul 1866 contra Prusiei. În 1901, 17.II / 2.III, s-a născut economistul Victor Jinga, profesor la Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale din Cluj, autorul monumentalei lucrări „Probleme fundamentale ale Tranislvaniei”; pentru convingerile sale politice a fost întemniţat, între anii 1949 şi 1963, în închisorile comuniste (m. 1990). În 1917, s-a născut cântăreaţa Ioana Radu, interpretă de romanţe şi muzică populară. Ioana Radu (n. Bucureşti — d. 19 septembrie 1990, Bucureşti) a fost sora cântăreţei Mia Braia.A fost distinsă cu titlurile Artist emerit (1957) şi Artist al poporului (1964). În 1923, a murit Teodor T. Burada, folclorist, etnograf şi muzicolog, descoperitorul bocetului popular. Teodor T. Burada (n. 3 octombrie 1839, Iaşi) a fost un folclorist, etnograf şi muzicolog român, membru corespondent al Academiei Române. În anul 1884, el a descoperit fragmente de ceramică şi figurine de teracotă în apropierea satului Cucuteni din judeţul Iaşi, fapt care a dus la descoperirea Culturii Cucuteni, o cultură neolitică importantă a Europei între 5000 î.Hr. şi 2750 î.Hr. În 1947, a murit (la Paris) Elena Văcărescu, scriitoare română de limbă franceză, stabilită la Paris în 1891; prima femeie primită în Academia Română, ca membru de onoare, la 11.VI.1925; a depus o intensă şi permanentă activitate pentru susţinerea intereselor naţionale româneşti în Occident (n. 1866). În 1951, s-a născut Octavian Bellu, antrenor de gimnastică, care a coordonat activitatea lotului naţional feminin de gimnastică în perioada 1981-2005; cu un palmares de 16 medalii olimpice de aur şi cu un total de 279 de medalii (din care 106 de aur), la Campionatele Europene, Mondiale şi la Jocurile Olimpice. În 1952, s-a născut Stelian Tănase, scriitor, analist politic, realizator de emisiuni TV. În 1979, declanşarea războiului de graniţă chino-vietnamez. În 1993, Academia Română a hotărât revenirea la scrierea cu „â” în interiorul cuvântului şi a formei „sunt” în loc de „sînt”. În 2008, Kosovo şi-a autoproclamat independenţa faţă de Serbia.
Următoarea zi din „răbojul săptămânal” este cea de 18 februarie…În 1395, regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg, a acordat privilegii comerciale negustorilor braşoveni. În 1516, s-a născut Maria I Tudor, regină a Angliei şi Irlandei (1553-1558); a restabilit catolicismul ca religie oficială (1555); cruzimea de care a dat dovadă în persecuţiile împotriva protestanţilor i-a atras denumirea de „Maria cea sângeroasă”. Maria I (d. 17 noiembrie 1558), cunoscută şi sub numele de Maria Tudor, a fost regina Angliei şi regina Irlandei din 6 iulie1553 (de facto) sau 19 iulie 1553 (de jure) până la moartea sa în 17 noiembrie 1558.Maria a fost al patrulea monarh al dinastiei Tudor, după regina neîncoronată Lady Jane Grey şi predecesoare a reginei Elisabeta I. Este în principal cunoscută pentru scurta reinstaurare în Anglia a catolicismului. Până la sfârşitul domniei, Maria I a executat aproximativ trei sute de opozanţi religioşi; drept urmare a primit porecla de Bloody Mary (Maria cea sângeroasă). În 1546, a murit Martin Luther, teolog german reformator, întemeietorul Bisericii luterano-protestante; la 31.X.1517 el şi-a început acţiunea reformatoare cu 95 de teze care atacau direct papalitatea; traduse din latină în germană, acestea au fost afişate pe uşa bisericii din Wittenberg şi răspândite, ulterior, în întreaga ţară; prin tezele sale a negat valoarea tradiţiei sacre a autorităţii papale, punând mai presus autoritatea Sfintei Scripturi; refuzând să-şi revizuiască teoriile religioase, în anul 1521 a fost excomunicat (n. 1483). În 1564, a murit Michelangelo Buonarroti, sculptor, pictor, arhitect şi poet italian, unul dintre titanii Renaşterii (n. 1475). În 1745, s-a născut fizicianul italian Alessandro Volta, inventatorul pilei electrice, prima sursă de curent continuu (1800) (m. 1827). În 1790, a apărut, la Iaşi, periodicul de limbă franceză „Courier de Moldavie”, primul ziar tipărit pe teritoriul ţării noastre (până în aprilie 1790). În 1838, s-a născut Ernst Mach, fizician şi filozof austriac.Ernst Mach (d 19 februarie, 1916) a fost un fizician şi filosof austriac, fost profesor la Universitatea din Viena.După el a fost numit „numărul Mach” (cunoscut şi ca viteza Mach).Este considerat precursorul lui Einstein în critica principiilor mecanicii clasice. În 1854, a început construirea liniilor de telegraf electric Bucureşti–Giurgiu, Bucureşti–Ploieşti–Braşov,Timişoara–Lugoj–Orşova, făcându–se astfel legatura între liniile telegrafice din Principate şi cele din Transilvania. În 1859, s-a născut, la Bocşa, jud. Caraş-Severin, Corneliu Diaconovici (m.1923), publicist şi lexicograf român. A fost redactor şi director al mai multor ziare şi reviste din Transilvania. Membru, din 1893, în comitetul ASTREI, a devenit prim-secretar al asociaţiei în 1896 şi director al revistei acesteia, Transilvania. A condus lucrările de elaborare a Enciclopediei române (Sibiu, 3 vol., 1898-1904) iniţiată de ASTRA. În 1882, 18.II / 3.III, s-a născut omul politic Ion Mihalache, unul dintre conducătorii Partidului Ţărănesc (fondat în 1918), care a fuzionat cu Partidul Naţional Român (1926), creându-se Partidul Naţional Ţărănesc; preşedinte al PNŢ (1933-1937), ministru al agriculturii şi domeniului public şi ministru de interne în mai multe rânduri; în noiembrie 1947 a fost condamnat la închisoare pe viaţă, în procesul intentat de regimul comunist conducătorilor PNŢ (m. 1963, în penitenciarul din Râmnicu Sărat). În1907, s-a născut, în satul Iaşi, jud. Braşov, Traian Herseni (m.1980), sociolog, psiholog şi etnolog român. A fost profesor la Universitatea din Bucureşti şi cercetător la Institutul de Psihologie al Academiei Române. A realizat un număr mare de lucrări: studii, articole, monografii etc.Numărul acestora se ridică la cifra de 540 din care 30 de cărţi. În 1911, s-a născut sculptorul Constantin Antonovici; ucenic al lui Constantin Brâncuşi între anii 1947 şi 1951, după ce trecuse prin atelierul croatului Mestrovici şi fusese prigonit de Garda de Fier; s-a stabilit în SUA (m. 2002, la New York). În 1916, a murit regina Elisabeta (Elisabeta de Neuwied, cunoscută sub pseudonimul literar Carmen Sylva), prima regină a României, soţia regelui Carol I; membră de onoare a Academiei Române (n.29.XII.1843, la Neuwied/Germania). În 1918, 18.II/3.III., se încheie, la Brest-Litovsk, pacea între Rusia Sovietică, pe de o parte, şi Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria şi Turcia, pe de altă parte (denunţată de guvernul sovietic la 12 noiembrie acelaşi an); în aceste condiţii, România trebuie să facă faţă singură presiunii forţelor armate ale Puterilor Centrale pe frontul oriental, fără nici o legătură cu Aliaţii. În 1929, după mai multe emisiuni de lecturi şi recitări la Radiodifuziunea Română, ia naştere „Teatrul radiofonic”, cu piesa într-un act „Ce ştie satul” de V. Al. Jean, în interpretarea actorilor Maria Filotti, Romald Bulfinski şi Victoria Mierlescu. În 1929, la Hollywood, California au fost decernate primele trofee ale Academiei Americane de Film. În 1930, are loc descoperirea celei de–a noua planete a sistemului solar – Pluton – de către americanul Clyde Tombaugh de la Observatorul Lowell, aflat la Flagstaff, statul Arizona. În 1941, pentru a asigura ordinea tulburată de rebeliunea legionară din ianuarie 1941, generalul Ion Antonescu a iniţiat o serie de decrete printre care şi Decretul din 18 februarie 1941 prin care instituţiile şi întreprinderile mai importante din ţară au fost militarizate, indiferent dacă erau proprietate de stat sau privată. În 1941, a luat fiinţă, la Iaşi, Institutul de Istoria Românilor „A. D. Xenopol”, de pe lângă Facultatea de Litere şi Filozofie a Universităţii „Al. I. Cuza”.Fondator şi primul conducător a fost prof. univ. Ilie Minea (1881-1943). Din anul 1990, se numeşte Institutul de Istorie „A. D. Xenopol”, aflat în subordinea Filialei Iaşi a Academiei Române, fiind o instituţie de cercetare fundamentală în domeniul istoriei.
În 1943, ministrul nazist Joseph Goebbels, unul dintre principalii colaboratori ai lui Adolf Hitler, anunţă (într-un discurs ţinut la Palatul Sporturilor din Berlin) „războiul total” ca reacţie la înfrângerea armatei germane la Stalingrad (din 2 februarie acelaşi an). În 1952, a murit (în temniţa de la Tg. Ocna) Valeriu Gafencu, numit de Nicolae Steinhardt „Sfântul închisorilor”; este unul din tinerii care au murit în închisorile regimului comunist, luptând pentru apărarea credinţei ortodoxe şi a neamului românesc (n.24.I.1921, la Sângerei, judeţul Bălţi, azi în R. Moldova). În 1952, Grecia şi Turcia au aderat la NATO. În 1967, a murit fizicianul american Robert Julius Oppenheimer; lucrări originale privind mecanica cuantică, fizica nucleului atomic, fizica razelor cosmice, stelele neutronice; director (din 1942) al Centrului de cercetări nucleare de la Los Alamos, a condus (1943-1945) lucrările pentru construirea primei bombe atomice; s-a pronunţat împotriva folosirii bombei cu hidrogen (n. 1904). În 1967, cunoscutul oceanograf francez Jacques-Yves Cousteau, cu celebra sa navă Calypso, a început o croazieră în Africa, cele două Americi, Antarctica, până la data de 15 septembrie 1970.Traseul a însumat 140.000 mile marine.În acest timp au fost realizate 24 de filme documentare şi 25.000 de fotografii. În 1968, la Jocurile Olimpice de iarnă desfăşurate la Grenoble, Franţa (6-18 februarie) sportivii români (echipajul I. Panţuru şi N. Neagoe) cuceresc pentru prima oară o medalie de bronz, la bob. În 1990, o manifestaţie neautorizată, pornită din Piaţa Unirii, degenerează, în faţa sediului Guvernului din Piaţa Victoriei, în acţiuni violente ale unei părţi a demonstranţilor, care atacă sediul Executivului, pătrund în clădire, devastează încăperi şi molestează persoanele aflate înăuntru, militari şi civili; în urma acestui atac, seara vin în Capitală circa 5.000 de mineri din Valea Jiului, care ocupă Piaţa Victoriei pentru a apăra Guvernul.
Și acum urmează să vedem ce s-a întâmplat și în 19 februarie…În 1352, a murit Basarab I (n.1310), domn al Ţării Româneşti între anii 1322-1352. În timpul domniei a unificat voievodatele din dreapta şi din stânga Oltului, punând bazele statului feudal Ţara Românească. A luptat cu tătarii, consolidând graniţa estică a statului până la gurile Dunării.Basarab I (numit în documentele medievale de asemenea Bassaraba şi Bazarad), supranumit în epoca modernă Basarab Întemeietorul, este considerat fondatorul Ţării Româneşti. În 1473, s-a născut Nicolaus Copernicus, astronom polonez (d. 1543). În 1812, s-a născut Zygmunt Krasiński, poet romantic şi dramaturg polonez; alături de Mickiewicz şi Slowacki, unul dintre „cei trei barzi” ai literaturii poloneze, cum îi numeau contemporanii (m. 1859). În 1864, s-a născut, la Fălticeni, jud. Suceava, Artur Gorovei (m.1951), folclorist şi etnograf român. Membru de onoare al Academiei Române (1940).Cea mai însemnată contribuţie la dezvoltarea folcloristicii româneşti este editarea revistei Şezătoarea (Fălticeni, 1892-1931), prima publicaţie de folclor din România. Este şi autorul unor lucrări fundamentale de folclor şi etnografie: Cimiliturile românilor (1898), Datinile noastre de nuntă (1910), Credinţe şi superstiţii ale poporului român (1915), Învăţători folclorişti (1940) şi altele. În 1876, 19.II / 2.III, s-a născut sculptorul Constantin Brâncuşi, personalitate marcantă a artei secolului XX; în 1904 se stabileşte la Paris; membru post-mortem al Academiei Române (1990) (m. 1957, la Paris). În 1878, 19.II / 3.III, prin semnarea Tratatului de pace ruso-turc de la San Stefano, s-a încheiat războiul ruso-româno-turc (1877-1878); România, Serbia şi Muntenegru nu au fost admise la negocierea şi semnarea Tratatului (pe motiv că independenţa proclamată de acestea nefiind recunoscută de Marile Puteri, nu puteau apărea ca subiect al unui act internaţional); prin Tratat, Poarta recunoştea independenţa României, alături de cea a Serbiei şi Muntenegrului, şi autonomia Bulgariei; totodată, Dobrogea, Delta Dunării şi Insula Şerpilor erau cedate de către Imperiul Otoman Rusiei, care-şi rezerva dreptul de a le schimba „cu partea Basarabiei detaşată la 1856″. În 1904, s-a născut, la Bucureşti, Mircea Vulcănescu (m.1952), filosof, sociolog şi economist român.S-a format la şcoala lui Dimitrie Gusti şi a lui N. Ionescu. A ocupat diferite funcţii publice. În sociologie s-a apropiat de înţelegerea românească şi ţărănească a existenţei (Realitatea spirituală şi cercetarea monografică a societăţilor; Dimensiunea română a existenţei ş.a.). În 1922, s-a născut, la Iaşi, Paul Cortez (m.1988), medic şi scriitor român. Specialist în domeniul Psihiatriei, şi-a desfăşurat activitatea medicală la Spitalul „Dr. Gh. Marinescu” din Bucureşti. Cu dublă vocaţie, clinician şi cercetător, a publicat peste 350 de lucrări ştiinţifice. A editat trei volume, cu totul singulare în literatura română: Echivalenţe (1983), Echidistanţe (1985) şi Înainte de a uita (1987). În 1927, un număr important de adepţi ai fostului Partid Ţărănesc se desprind din Partidul Naţional-Ţărănesc şi creează Partidul Ţărănesc, sub conducerea dr. Nicolae Lupu, care participă la guvernările liberale din anii 1927-1928, pentru ca după o perioadă de căutări să revină în sânul PNŢ (11.III.1934). În 1936, s-a născut scriitorul Marin Sorescu, poet, dramaturg şi eseist; membru titular al Academiei Române din 1992 (m. 1996). În 1952, a murit scriitorul norvegian Knut Hamsun; Premiul Nobel pentru literatură pe 1920. Knut Hamsun (n. 4 august, 1859) a fost un scriitor norvegian. A avut un rol important în modernizarea romanului european. În 1920 a primit Premiul Nobel pentru Literatură.Este reprezentant al realismului psihologic, în primul rând prin capodopera sa, romanul Foamea (1890).Recunoaşterea iniţială s-a datorat romanului Sult („Foamea”). Această lucrare semiautobiografică descrie apropierea de nebunie, din cauza foamei şi a sărăciei, a unui tânăr scriitor, în capitala Norvegiei, Kristiania. În opinia specialiştilor, romanul a influenţat opera lui Franz Kafka şi a altor romancieri din secolul XX, prin folosirea monologului interior şi a logicii bizare. În 1961, a încetat din viaţă, la Bucureşti, istoricul român Nicolae Grămadă (n.1892). Timp de peste trei decenii a fost profesor la Facultatea de Istorie a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi. Specialist în disciplinele auxiliare istoriei, a publicat circa 40 de lucrări de paleografie chirilică şi latină, diplomatică, heraldică etc. Cea mai vastă şi valoroasă lucrare realizată de el este monografia Toponimia minoră a Bucovinei, apărută postum, în 1996. În 1986, Uniunea Sovietică plasează pe orbită primul element al staţiei orbitale „Mir”; aceasta va fi „locuită”, de-a lungul timpului, de astronauţi de diferite naţionalităţi şi va funcţiona ca un adevărat laborator spaţial (misiunea sa s-a încheiat după 15 ani de orbitare în jurul Pământului, la 23.III.2001, când s-a dezintegrat în atmosferă, deasupra Pacificului de Sud). În 1992, a intrat în vigoare Acordul privind reconcilierea, neagresiunea şi cooperarea dintre Nordul şi Sudul Peninsulei Coreea (semnat la 13.XII.1991, la Seul, de către premierii R.P.D. Coreene şi R. Coreea); a fost semnată, totodată, şi o Declaraţie privind crearea unei zone denuclearizate în Peninsula Coreea. În 1997, a murit Deng Xiaoping, om politic comunist chinez; secretar general (1956-1967) şi vicepreşedinte (din 1977) al C. C. al Partidului Comunist Chinez; vicepreşedinte al Consiliului de Stat (1954, 1975-1976, 1977-1980); a contribuit la iniţierea unui amplu program reformator al societăţii chineze (n. 1904).
Și „răbojul” de azi a luat sfârșit! Ne revedem, stimați amici, la aceeași dată, săptămâna viitoare! Până atunci, să vă fie bine! Gânduri bune tuturor!
Al dumneavoastră,
Nicolae Uszkai
Surse foto:
