Jurnal FM 
S-a întâmplat la 4 octombrie 1669
de Nicolae Uszkai, Brașov
#Postat de Carmen Vintu on octombrie 4, 2021
S-a întâmplat la 4 octombrie 1669: A murit pictorul olandez Rembrandt (Harmenszoon Van Rijn). Rembrandt Harmenszoon van Rijn (n. 15 iulie 1606, Leiden – d. Amsterdam) a fost un pictor olandez din secolul al XVII-lea, considerat unul din cei mai mari pictori din istoria artei, celebru şi pentru desenele şi gravurile sale. A trăit în epoca ce s-a numit „vârsta de aur olandeză”, timp în care cultura, ştiinţa, comerţul şi influenţa politică a Olandei au atins apogeul. Rembrandt este autorul a 600 picturi, 300 gravuri şi peste 2000 desene. Maestru al tehnicii de clarobscur, Rembrandt a fost „singurul pictor care şi-a putut permite să amestece noroiul cu strălucirea ochilor, focul cu cenuşa, sau să facă culorile să strălucească proaspăt, ca o floare, pe giulgiul mortuar roz sau bleu deschis” (Élie Faure).
Considerat unul dintre cei mai importanţi pictori din istoria artei, marele maestru olandez Rembrandt (Harmenszoon Van Rijn) s-a născut la Leiden, la 15 iulie 1606, deşi cel mai probabil a venit pe lume la 4 octombrie 1607 (potrivit „Chamber’s Biographical Dictionary”). Confuzia se datorează faptului că nu se ştie cu exactitate al câtelea copil a fost, familia să numărând între şapte şi zece odrasle (nu toţi ar fi fost declaraţi, din cauza unor decese premature). A fost cel mai important pictor european al secolului XVII. Rembrandt este autorul a 600 picturi, 300 gravuri şi peste 2.000 desene. S-a remarcat drept cel mai prolific autoportretist – peste o sută de pânze în ulei şi desene. Criticii spun că principala caracteristică a artei sale a fost „simpatia faţă de om”.
În anii copilăriei sale, Olanda a început să se ridice ca o mare putere sub conducerea iscusită a prinţului Mauriciu de Orania. Comerţul înfloritor şi posesiunile coloniale crescânde, protejate de o putere maritimă fără rival, dădeau Olandei din această perioadă un aer de încredere şi vitalitate, contribuind şi la rapida ei dezvoltare culturală. Rembrandt s-a folosit de acest avantaj pentru a dezvolta o tendinţă foarte subiectivă şi spirituală în arta sa, ceea ce îl deosebeşte de toţi contemporanii săi olandezi.În tânărul Rembrandt exista o venă conservatoare care l-a făcut să rămână credincios pământului natal şi împrejurimilor familiare. Cei mai mulţi dintre artiştii vremii erau dornici de a pleca în Italia, unde sperau să găsească cele mai desăvârşite etaloane de gust în marea tradiţie clasică. Acesta fusese cazul lui Rubens şi al lui Van Dyck, al profesorului cel mai influent al lui Rembrandt, Pieter Lastman şi al multor altora.
Articolul complet aici: jurnalspiritual.eu
