1911 – Se lansează la București revista „Rampa”

„Rampa” a fost o revistă de teatru, muzică, artă și literatură, publicată la București, ce a apărut pentru prima dată pe 14 octombrie 1911, sub inițiativa lui N.D. Cocea și Alexandru Davila. Cu rolul de a informa și ghida atât artiștii, cât și publicul, revista a fost inspirată de ziarul teatral francez Comoedia. A încetat să mai fie publicată în 1948, lăsând în urmă o moștenire culturală importantă.

Primul număr al revistei s-a vândut în 3.000 de exemplare, iar cererea mare a determinat tipărirea altor 7.000 de copii pentru a satisface publicul. Între 1911 și 1946, „Rampa” a apărut de șase ori pe săptămână, iar între 1946 și 1948 a fost publicată săptămânal. Revista a fost unicul cotidian de specialitate din lume pe o perioadă lungă de timp.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Rampa_(revistă)#/media/Fișier:Revista_Rampa.jpg

Titlul revistei a rămas constant, însă subtitlurile au variat de-a lungul celor patru serii de apariție:

• Seria I (1911 – 1913): „Rampa. Teatru, Muzică, Literatură, Artă”
• Seria II (1915 – 1918): „Rampa nouă ilustrată. Ziar cotidian” și „Rampa. Ziar artistic, teatral, literar, sportiv”
• Seria III (1919 – 1938): Revista a continuat sub denumirea „Rampa”
• Seria IV (1946 – 1948): În primul an, titlul a fost „Rampa. Ziar de teatru, muzică, sport și cinema”, iar mai târziu s-a schimbat în „Rampa. Revistă săptămânală de teatru, muzică, plastică și cinema”

În perioada în care „Rampa” nu a mai apărut (30 noiembrie 1941 – 16 aprilie 1944), a fost publicat un ziar similar, Rampa teatrală și cinematografică, sub conducerea lui George Gregorian.

Directorii revistei

• 1911 – 1913: N.D. Cocea și Alexandru Davila
• 1915 – 1926: M. Faust-Mohr
• 1927 – 1938: Scarlat Fronda.

De-a lungul celor patru serii, „Rampa” a beneficiat de colaborări ale unor nume importante din cultura română, cum ar fi Gala Galaction, Tudor Arghezi, Emil Isac, Ion Minulescu, Eugen Lovinescu, Liviu Rebreanu, Alexandru Macedonski, Mihail Sorbul, Ioan Alexandru Brătescu-Voinești, Victor Eftimiu, Camil Petrescu, Benjamin Fundoianu, Mihail Sebastian, George Topîrceanu și mulți alții. În plus, publicația a inclus dialoguri literare între Mihail Cruceanu și autori precum Ovid Densusianu, Ioan Alexandru Brătescu-Voinești, Mihail Dragomirescu, Dimitrie Anghel, Corneliu Moldovanu și Simion Mehedinți.

„Rampa” a fost un adevărat pilon al presei culturale românești, contribuind la dezvoltarea și promovarea artei și literaturii în perioada interbelică.