Radu Săplăcan, poet, eseist, filosof, critic literar, gazetar și profesor român

Radu Săplăcan (2 aprilie 1954 – 2002) a fost un poet, eseist, filosof, critic literar, gazetar și profesor român, apreciat pentru originalitatea sa în tot ceea ce a făcut și scris. A fost un orator excepțional, adesea comparat cu un Petre Ţuţea postmodernist și cu un Socrate ardelean. Despre sine, mărturisea: „Eu m-am născut de-a curmezişul la noi în sat”.

Sursa foto: AI

A absolvit liceul la Dej în 1973 și a urmat cursurile Facultății de Filosofie-Istorie la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Între 1979 și 1989, a fost profesor în mai multe orașe din Transilvania, precum Dej, Beclean, Baia Mare și Sighet.

A publicat articole și poezii în prestigioase reviste literare, precum „Echinox”, „Tribuna”, „Steaua”, „Astra”, „Vatra”, „Viața Românească” și altele. De-a lungul carierei sale, a câștigat numeroase premii literare, inclusiv cele acordate de „Tribuna” (1979), „Astra” (1983, 1985), Salonul Național de Carte Cluj (1994), Festivalul Internațional de Poezie Sighetu Marmației (1999) și Zilele „George Coșbuc” din Bistrița (1999).

A publicat mai multe volume de versuri, printre care:

• Livada Roentgen (Ed. Popas, Timișoara, 1995),
• Ușor deasupra lumii (Ed. Charmides, Bistrița, 1999),
• Factorul șarpe (Ed. Axa, Botoșani, 2000),
• Memorial cu păianjeni și fructe (Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2002),
• Poezii, o antologie postumă completă a operei, îngrijită de poetul Ion Mureșan (Ed. Charmides, Bistrița, 2003).