Radu Rosetti, istoric, genealogist, scriitor și om politic român

Radu Rosetti (n. 14 septembrie 1853, Iași, județul Iași – d. 12 februarie 1926, București) a fost un istoric, genealogist, scriitor și om politic român.

Provenind dintr-o familie de seamă, era fiul logofătului Răducanu Rosetti și al Aglaei Ghica, fiica domnitorului Grigore Alexandru Ghica. A început studiile în particular, continuându-le la Geneva, Toulouse (unde a obținut bacalaureatul în științe în 1873), Paris, Italia și Viena.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Radu_Rosetti#/media/Fi%C8%99ier:Radu_Rosetti_-_Foto02.jpg

De-a lungul carierei sale, a publicat numeroase lucrări de istorie și istorie socială, printre care: Cronica Bohotinului (1905), Cronica Văscanilor (1906), Despre originea și transformările clasei stăpânitoare din Moldova (1906), Pământul, sătenii și stăpânii în Moldova (1907), și Pentru ce s-au răsculat țăranii? (1908). A abordat, de asemenea, teme genealogice, precum în Note genealogice despre familiile Buhuși și Rosetti, și a scris lucrări polemice, comentarii politice, literatură și memorii. Printre operele sale memorialistice se numără Amintiri (1922-1930) și Amintiri din prima tinerețe (1927), care reconstituie atmosfera secolului al XIX-lea. De asemenea, a publicat povești despre „boiernașii de la țară” în Povești moldovenești (1920-1921). Colaborările sale au apărut în reviste prestigioase precum „Analele Academiei Române”, „Revista Nouă”, „Convorbiri Literare”, „Adevărul Literar și Artistic”, „Viața Românească”, „Lumea”, „Convorbiri Critice” și „Epoca”, precum și în volume proprii.

În cariera administrativă, Radu Rosetti a fost prefect în mai multe județe (Roman, Bacău, Brăila), deputat, director general al închisorilor și director al departamentului „Lucrări speciale și cercetări istorice” din cadrul Ministerului de Externe. A făcut parte din comisiile de revizuire a granițelor cu Bulgaria și Rusia (1904) și a fost delegat al României în comisiile de rectificare a granițelor cu Austria și Ungaria (1900). În 1912, a demisionat din funcție după numirea lui Titu Maiorescu ca ministru de Externe și s-a dedicat în totalitate activității sale științifice.

Descris de Eugen Lovinescu drept un „boier de viță veche” care a reușit să ofere „o panoramă vastă a societății moldovene de secol XIX și nu numai”, Radu Rosetti a lăsat în urmă „cea mai prestigioasă contribuție memorialistică din literatura română”.

Bibliografie

Stan, Stoica (coord.) – Dicționar biografic de istorie a României, Editura Meronia, București, 2008.

Sursa: https://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Radu_Rosetti