Radu Cernătescu, chimist român

Radu Cernătescu (n. 17 august 1894, Huși, județul Vaslui, România – d. 17 ianuarie 1958, Iași, România) a fost un chimist de renume, contribuind semnificativ la dezvoltarea științei chimice în România. A fost ales membru corespondent al Academiei Române la 23 mai 1940, iar mai târziu, la 12 august 1948, a devenit membru titular activ. În perioada 1949-1958, a deținut funcția de președinte al Filialei Iași a Academiei Române. De asemenea, a fost deputat în Marea Adunare Națională în sesiunea 1952-1957, reprezentând circumscripția Huși din regiunea Iași.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Radu_Cern%C4%83tescu#/media/Fi%C8%99ier:Radu_Cernatescu.jpg

Radu Cernătescu a fost primul profesor de chimie analitică la Facultatea de Chimie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Născut pe 17 august 1894 la Huși, într-o familie cu tradiție în educație și drept, tatăl său fiind judecător, iar mama sa fiica renumitului profesor Petru Poni, Cernătescu a urmat studiile liceale și universitare la Iași. În 1920, și-a susținut teza de doctorat intitulată Legea lui Dalton aplicată la soluții concentrate. Timp de aproape 40 de ani, a avut o carieră prolifică în domeniul chimiei, ocupând diverse funcții didactice și științifice: asistent, conferențiar și profesor de chimie analitică (1932-1940) și de chimie anorganică (1940-1958) la Universitatea din Iași, profesor de chimie fizică și chimie analitică (1938-1940) la Școala Politehnică din Iași și director al Institutului de Chimie „P. Poni” din Iași.

Cercetările sale au acoperit multiple domenii ale chimiei, inclusiv chimia fizică, chimia anorganică, chimia analitică, electrochimia, biochimia și chimia combinațiilor complexe. Printre realizările sale notabile în chimia fizică se numără studiul influenței electroliților asupra solubilității apei în fenol și aplicarea legii lui Dalton la soluții concentrate. În chimia combinațiilor complexe, a studiat sulfocianații complecși și aminele hidrosulfiților de cobalt și nichel bivalent. În chimia analitică, a dezvoltat metode inovatoare pentru dozarea cadmiului, vanadiului și altor ioni, analizând totodată apa din râuri, lacuri și limanuri. Cercetările sale în chimia biologică au inclus studiul acțiunii bacteriene a compușilor clorodici ai diferitelor baze organice. În chimia anorganică, a studiat sulfocianurile de argint și formarea sărurilor complexe.

După înființarea Institutului de Chimie din Iași, a utilizat tehnici polarografice pentru a studia complecșii hidrosulfiților de nichel și cobalt, precum și pentru analizarea polarografică a metalelor din minereuri complexe. Rezultatele cercetărilor sale sunt publicate în numeroase lucrări, printre care: Nouvelle méthode de dosage du cadmium (1923), Le potentiel des métaux dans les liquides purs (1924), Potassium et calcium dans le sang du pigeon après résection et excitation électrique des nerfs de l’aile (1934), Sels simples et complexes des acides 5,5 diéthyl et 5,5 phényléthyl barbiturique (1937), Sur le dosage de la pyridine dans ses combinaisons avec les sels métalliques (1937) și Amines des Hydrosulfites de Cobalt et de Nickel bivalents (1943). În 1950 și 1951, a publicat cele două volume ale Tratatului elementar de chimie anorganică. A fost, de asemenea, membru corespondent al Academiei de Științe din Ungaria și laureat al Premiului de Stat.

Sursa: http://150.uaic.ro/personalitati/chimie/radu-cernatescu/