Revista Propășirea: O publicație culturală revoluționară a secolului al XIX-lea
#Postat de Carmen Vintu on ianuarie 9, 2026
Propășirea a fost o revistă săptămânală de cultură, apărută la Iași între 9 ianuarie și 29 octombrie 1844, sub conducerea unor figuri marcante ale epocii, precum Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Ion Ghica și Petre Balș. Aceasta a fost un proiect ambițios, dedicat promovării culturii românești și apărută într-un context istoric tensionat, fiind suspendată după doar zece luni de activitate, din cauza cenzurii impusă de domnitorul Mihail Sturdza.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Propășirea#/media/Fișier:Propasirea.jpg
Chiar de la început, Propășirea a întâmpinat obstacole din partea autorităților, titlul ales fiind considerat prea radical de către cenzură. Ca urmare, revista a fost publicată inițial sub subtitlul Foaie științifică și literară. Conform principiilor stabilite în articolul-program, scopul principal al revistei era să promoveze literatura și știința românească, evitând traducerile din literatura străină care nu aveau un impact direct asupra culturii autohtone. Propășirea își propunea să adune articole originale românești, atât din domeniul literar, cât și din cel științific, și să răspândească cunoștințele naționale.
Revista a fost prima cu caracter enciclopedic din România, abordând o gamă largă de subiecte, de la artă și lingvistică, la economie, științe fundamentale, medicină, agricultură și geografie. În paginile sale au publicat nume mari ale literaturii și culturii românești, precum Vasile Alecsandri, Grigore Alexandrescu, Dimitrie Bolintineanu, Andrei Mureșanu și Nicolae Bălcescu, alături de articole despre viața socială și istoria națională.
De-a lungul existenței sale scurte, Propășirea a reunit condeie din toate provinciile românești și a contribuit la consolidarea unui ideal național-cultural, fiind o veritabilă rampă de lansare pentru mulți dintre cei care aveau să devină figuri emblematice ale literaturii și istoriei românești. După dispariția revistei în 1844, contribuțiile sale au fost repuse în circulație în 1980, într-o ediție facsimilată, astfel încât să rămână un document esențial al epocii.
Această revistă a fost, fără îndoială, un pilon important în evoluția culturală și intelectuală a României din secolul XIX, contribuind semnificativ la formarea unei identități naționale în fața provocărilor externe și interne.
Jurnal FM 