Proiectul de care are nevoie România, mai important decât intrarea în Schengen. Soluțiile unui profesor de economie

La 35 de ani de la Revoluție și la 17 de când a devenit membră UE, România nu mai are un proiect de țară, iar rezultatele sunt vizibile. De atunci, țara bate pasul pe loc și nu a fost încă admisă nici în zona Euro, și nici în OCED. Din perspectiva profesorului universitar de economie Cristian Păun, următorul Everest de cucerit ar trebui să fie zona Euro.

Au trecut aproape trei decenii din 1995, anul în care liderii tuturor partidelor politice din România treceau peste rivalități și își dădeau mâna pentru a semna Declarația de la Snagov. Documentul semnat la 21 iunie 1995 de către liderii partidelor parlamentare din România atesta acordul forțelor politice față de strategia națională pentru pregătirea aderării României la Uniunea Europeană. Și, la fel de important, atesta faptul că România are o strategie, un obiectiv, un proiect de țară. 

De atunci, nimeni, niciun partid politic, fie el aflat la putere sau în opoziție, nu a mai fost capabil să conceapă o strategie, un proiect de țară. Așa se face că în întreaga sa existență, România a avut doar patru astfel de proiecte, primele două fiind Declararea independenței (1877) și Marea Unire (1918). Ulterior, având la bază Declarația de la Snagov, România a mai îndeplinit alte două, integrarea în NATO și UE.

Integrarea în zona Euro, noul Everest pentru România

Cunoscutul economist Cristian Păun, profesor la Academia de Studii Economice din București, explică, într-o analiză pentru „Adevărul”, că cel mai important obiectiv pe care și l-ar putea seta România este intrarea în zona Euro. Asta după ce România a ratat deja patru ținte de adoptare a monedei unice în 2014, 2015, 2019 și 2024.

Cristian Păun Foto ASE Bucuresti
Profesorul merge mai departe și spune că integrarea europeană a României nu poate fi considerată deplină până atunci. 

„România nu a aderat complet, încă, la Uniunea Europeană. Facem parte din ea, aplicăm politicile sale comune în bună măsură, beneficiem de cele patru libertăți ale sale (libera circulație a persoanelor, bunurilor, serviciilor și capitalurilor), participăm la deciziile membrilor, beneficiem de asistența lor financiară dar… Dar nu suntem complet integrați pentru că nu suntem încă în Spațiul Schengen și, mai ales, nu suntem în Zona Euro. Integrarea în Piața Unică nu este completă până când nu adoptăm și moneda unică, nu este completă până când nu eliminăm complet frontierele dintre noi și ceilalți membri. Așadar, cred că ar trebui să revenim puțin asupra proiectului de țară UE și să îl reluăm pentru că nu l-am dus până la capăt”, spune profesorul bucureștean. Continuarea pe adevarul.ro.