Trei filme dedicate Ecaterinei Teodoroiu: două în perioada interbelică, unul în anii ’70

Primul film despre eroina de la Jiu a avut premiera pe 21 iunie 1921, la București. Intitulat „Ecaterina Teodoroiu”, filmul a fost realizat în colaborare cu Societatea Mormintelor Eroilor de Război și combina secvențe reconstituite cu imagini autentice filmate pe front de Serviciul Foto-Cinematografic al Armatei Române. Marietta Rareș a interpretat rolul principal, iar regia a fost semnată de Nicolae Barbelian. În 1925, revista Cinema l-a considerat prima mare producție cinematografică de după Războiul Independenței, remarcând inovația intercalării jurnalelor de actualități în firul narativ istoric.

Un al doilea film omonim a apărut în 1930, regizat de Ion Niculescu-Brună. Realizat cu sprijinul armatei, filmul a preluat o parte din materialele primei pelicule și a inclus secvențe spectaculoase reconstituite la Târgu Jiu și în împrejurimi. Premiera a avut loc în sala Femina din București.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Ecaterina_Teodoroiu#/media/Fișier:Ecaterina_Teodoroiu_(5).jpg

Ultima producție dedicată Ecaterinei Teodoroiu a intrat în faza de producție pe 2 octombrie 1977 și a fost finalizată în vara anului 1978. Regizată de Dinu Cocea, după un scenariu semnat de Mihai Opriș și Vasile Chiriță, pelicula a avut-o în rolul principal pe Stela Furcovici, aleasă dintre 30-40 de candidate pentru temperamentul său „zurliu”, apropiat de al eroinei. Filmul a fost turnat în mai multe locații, inclusiv Târgu Jiu, Pucioasa și București, iar premiera a avut loc pe 4 decembrie 1978, la cinematograful Patria. Deși criticii, precum Tudor Caranfil, au fost rezervați în privința calității artistice, pelicula a fost recunoscută pentru realizarea coloanei sonore, ing. Dan Ionescu primind un premiu din partea Asociației Cineaștilor din România, iar Stela Furcovici – o diplomă de onoare pentru debut.

Figura Ecaterinei Teodoroiu a inspirat numeroase articole în presa locală și națională, de la Flacăra și România liberă, până la Gorjanul și Arhivele Olteniei. De asemenea, numeroase cărți i-au fost dedicate, mai ales în perioada comunistă. Printre autorii importanți se numără Ioan I. Manoliu, Elsa Grozea, Ion Mocioi și, mai ales, colonelul Nicolae Tăutu, care i-a consacrat piese de teatru și proză.

Poeți precum Petre Basiliu și Ella Frunză i-au dedicat versuri patetice, iar în 1964, la Opera de Stat din București, a fost pusă în scenă opera lirică Ecaterina Teodoroiu, semnată de Emil Lerescu.

Încă din 1937, prin decret regal, Liceul de Fete din Târgu Jiu a primit numele eroinei, devenind actualul Colegiu Național „Ecaterina Teodoroiu”. În incinta instituției se află un portret în ulei și un bust în mărime naturală, iar aici a fost lansată cea de-a treia ediție a monografiei semnate de Ion Mocioi.

Casa memorială „Ecaterina Teodoroiu” din cartierul Vădeni, construită în 1884, a fost transformată în muzeu în 1938, prin grija Arethiei Tătărescu. Administrată de Muzeul Județean Gorj, casa păstrează memoria familiei Teodoroiu și a fost locuită până în 1945.

Ecaterina Teodoroiu este omagiată în întreaga țară: numeroase străzi, bulevarde și alei din orașe precum București, Cluj-Napoca, Timișoara, Constanța sau Chișinău îi poartă numele. Este prezentă și în filatelie și medalistică, inclusiv într-o emisiune din 1992, la 75 de ani de la moartea sa. Propunerea de a apărea pe o bancnotă românească este, astfel, pe deplin justificată.

Sursa: https://historia.ro