1919 – Consiliul Dirigent al Transilvaniei a adoptat primul Decret-lege pentru reforma agrară

În anul 1919, Consiliul Dirigent al Transilvaniei a adoptat primul Decret-lege pentru reforma agrară, un moment esențial în procesul de integrare a noilor teritorii unite cu România după Marea Unire din 1918. Reforma agrară era o măsură așteptată, care urma să adreseze inegalitățile profunde dintre marii proprietari de pământ și țăranii care, în mare parte, nu dețineau terenuri proprii sau aveau proprietăți insuficiente pentru a-și întreține familiile.

După ce, în cursul lunilor iunie-iulie 1919, Consiliul Dirigent a finalizat proiectul de reformă agrară, acesta a fost aprobat de Marele Sfat Național, instituția legislativă provizorie a Transilvaniei. Proiectul a fost ulterior înaintat Regelui Ferdinand I, care l-a sancționat oficial la 10 septembrie 1919. Decretul-lege nr. 3.911/1919, dat publicității la 12 septembrie 1919, prevedea măsuri concrete pentru redistribuirea pământurilor în Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș.

Licențiere

Eu, deținătorul drepturilor de autor ale acestei opere, prin prezenta îmi public lucrarea sub următoarele licențe:

Acest fișier a fost eliberat sub licența Creative Commons Atribuire și distribuire în condiții identice 3.0 Neadaptată.

Sursa foto: https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Consiliul_Dirigent_al_Transilvaniei_-_Sibiu.jpg

Reforma agrară din 1919 a avut drept obiectiv principal împroprietărirea țăranilor prin exproprierea marilor moșii. Prin această măsură, Consiliul Dirigent căuta să rezolve tensiunile sociale din mediul rural, oferind țăranilor șansa de a deveni proprietari de terenuri, ceea ce avea să contribuie la stabilitatea și dezvoltarea economică a regiunilor nou-unite. Reforma a reprezentat și o recunoaștere a contribuției țăranilor transilvăneni în Primul Război Mondial, multe dintre revendicările acestora privind drepturile asupra pământului fiind enunțate încă din perioada premergătoare unirii.

Un alt pas important pentru aplicarea reformei a fost înființarea Băncii Agrare, care avea rolul de a facilita redistribuirea terenurilor și de a acorda sprijin financiar noilor proprietari. Banca Agrară a oferit credite pentru achiziționarea de unelte, semințe și alte resurse necesare, sprijinind astfel creșterea productivității și modernizarea agriculturii în regiunile vizate de reformă.

Această reformă agrară a avut un impact profund asupra structurii sociale și economice din Transilvania și regiunile învecinate, contribuind la consolidarea statului național român. Ea a fost parte integrantă dintr-un efort mai larg de uniformizare legislativă și administrativă a teritoriilor recent unite cu România, prin care autoritățile centrale încercau să ofere o bază legală și economică pentru dezvoltarea noilor provincii.

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Consiliul_Dirigent_al_Transilvaniei,Banatului%C8%99i_%C8%9Binuturilor_rom%C3%A2ne%C8%99ti_din_Ungaria