1919 – Consiliul Dirigent al Transilvaniei a adoptat primul Decret-lege pentru reforma agrară
#Postat de Carmen Vintu on septembrie 12, 2024
În anul 1919, Consiliul Dirigent al Transilvaniei a adoptat primul Decret-lege pentru reforma agrară, un moment esențial în procesul de integrare a noilor teritorii unite cu România după Marea Unire din 1918. Reforma agrară era o măsură așteptată, care urma să adreseze inegalitățile profunde dintre marii proprietari de pământ și țăranii care, în mare parte, nu dețineau terenuri proprii sau aveau proprietăți insuficiente pentru a-și întreține familiile.
După ce, în cursul lunilor iunie-iulie 1919, Consiliul Dirigent a finalizat proiectul de reformă agrară, acesta a fost aprobat de Marele Sfat Național, instituția legislativă provizorie a Transilvaniei. Proiectul a fost ulterior înaintat Regelui Ferdinand I, care l-a sancționat oficial la 10 septembrie 1919. Decretul-lege nr. 3.911/1919, dat publicității la 12 septembrie 1919, prevedea măsuri concrete pentru redistribuirea pământurilor în Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș.
Descriere | Română: Fostul comandament al Armatei Imperiale Cezaro-Craiesti de la Sibiu. In acest edificiu a functionat Consiliul Dirigent al Transilvaniei. |
Dată | 5.03.2009 |
Sursă | Operă proprie |
Autor | Mihai Andrei |
Licențiere
Eu, deținătorul drepturilor de autor ale acestei opere, prin prezenta îmi public lucrarea sub următoarele licențe:
Acest fișier a fost eliberat sub licența Creative Commons Atribuire și distribuire în condiții identice 3.0 Neadaptată.
Sursa foto: https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Consiliul_Dirigent_al_Transilvaniei_-_Sibiu.jpg
Reforma agrară din 1919 a avut drept obiectiv principal împroprietărirea țăranilor prin exproprierea marilor moșii. Prin această măsură, Consiliul Dirigent căuta să rezolve tensiunile sociale din mediul rural, oferind țăranilor șansa de a deveni proprietari de terenuri, ceea ce avea să contribuie la stabilitatea și dezvoltarea economică a regiunilor nou-unite. Reforma a reprezentat și o recunoaștere a contribuției țăranilor transilvăneni în Primul Război Mondial, multe dintre revendicările acestora privind drepturile asupra pământului fiind enunțate încă din perioada premergătoare unirii.
Un alt pas important pentru aplicarea reformei a fost înființarea Băncii Agrare, care avea rolul de a facilita redistribuirea terenurilor și de a acorda sprijin financiar noilor proprietari. Banca Agrară a oferit credite pentru achiziționarea de unelte, semințe și alte resurse necesare, sprijinind astfel creșterea productivității și modernizarea agriculturii în regiunile vizate de reformă.
Această reformă agrară a avut un impact profund asupra structurii sociale și economice din Transilvania și regiunile învecinate, contribuind la consolidarea statului național român. Ea a fost parte integrantă dintr-un efort mai larg de uniformizare legislativă și administrativă a teritoriilor recent unite cu România, prin care autoritățile centrale încercau să ofere o bază legală și economică pentru dezvoltarea noilor provincii.