Jurnal FM 
S-a întâmplat la 1 octombrie 1869
de Nicolae Uszkai, Brașov
#Postat de Carmen Vintu on octombrie 1, 2021
S-a întâmplat la 1 octombrie 1869: Conducerea de servicii poştale din Austro-Ungaria, introduce prima carte poştală din lume. La 26 ianuarie 1869, Emmanuel Hermann, profesor de economie la Academia militară din Viena, într-o publicaţie periodică propune administraţiei poştale naţionale „un nou procedeu de corespondenţă poştală”. Serviciul poştal austriac, ţinând cont de propunerea lui Heinrich von Stephan şi de preţul propus de Emmanuel Hermann, la 1 octombrie 1869 emite prima carte poştală din lume.
Era din hârtie de culoare gălbuie, mărimea 123 x 83 mm, cu inscripţia Korrespondenz – Karte, la preţul de doi creiţari (o jumătate din preţul necesar expedierii unei scrisori). Noul gen de corespondenţă a avut succes imediat (peste 9 milioane au fost vândute în primul an), fiind acceptat şi în alte ţări: în 1870 în Marea Britanie, Finlanda, Elveţia, în 1871 în Canada, Belgia, Olanda, Danemarca, în 1872 în Rusia, Suedia, Norvegia, Chile, în 1873 în România, Franţa, Germania, Spania, Serbia, SUA, în 1874 în Italia ş. a. m. d.
Sursa foto: https://en.wikipedia.org/wiki/Postcard#/media/File:Burns_on_Ayr_Postcard_1899.jpg
Istoria cărţii poştale în România începe cu „Legea asupra cărţilor de poştă”, aprobată prin Decretul nr. 789 din 31 martie 1873 (acelaşi an în care s-au emis primele cărţi poştale în SUA, Franţa, Germania, Spania şi Serbia). În primele cinci luni s-au vândut 41. 500 de exemplare.
Prima carte poştală ilustrată la noi a fost de producţie manufacturieră (necirculată), fiind concepută şi realizată „manu propria” de poetul Al. Macedonski, în anul 1888. Câţiva ani mai târziu, la 29 august 1894, a fost emisă prima carte poştală românească, oficială, producţie de serie. Ea fost pusă în vânzare odată cu inaugurarea, la Bucureşti, a Expoziţiei Cooperatorilor Români, prilej cu care a avut loc şi prima expoziţie filatelică oficială. A fost tipărită pe trei variante de carton (roşu, galben şi albastru), în ediţie limitată, şi a avut un caracter ocazional, după cum reiese din textul însoţitor: „Bucureşti 1894. Amintire de la Expoziţia Cooperatorilor“. De altfel, imaginea reprezenta chiar pavilionul expoziţiei din Cişmigiu.
Articolul complet aici: jurnalspiritual.eu
