Jurnal FM 
„Lume, lume, soro lume”. „Pisica pe acoperișul fierbinte” în variantă multipolară…
de Nicolae Uszkai, Brașov
#Postat de Carmen Vintu on iulie 12, 2023
Motto: „Lumea-i cum este… şi ca dânsa suntem noi.” – Mihai Eminescu, în „Epigonii”
Stimați amici, sub logo-ul „Lume, lume, soro lume...”, ca de obicei, ne întâlnim miercurea, cu câteva gânduri referitoare la „trendurile” politicii „din afară” ori la întâmplări pe care le consider importante în încâlcita lume de azi. Astăzi, am să-ncep micul meu caleidoscop internațional de fiecare miercuri spunând ceea ce știți adică faptul că la Vilnius, în Ucraina, este în plină desfășurare summitul anual al NATO, un summit influențat inevitabil de consecințele războiului ruso-ucrainean și de implicațiile acestuia asupra Alianței. Până una-alta, vă reamintesc că, în weekendul precedent, președintele american Joe Biden a afirmat că războiul Rusiei din Ucraina trebuie să se încheie înainte ca Alianța Nord-Atlantică să ia în considerare acceptarea Ucrainei în rândurile sale. Mai concret, Biden a declarat la CNN că, deși discuția despre aderarea iminentă a Ucrainei la NATO este prematură, SUA și aliații săi din NATO vor continua să ofere președintelui Volodimir Zelenski și forțelor sale armate securitatea și armamentul de care au nevoie pentru a încerca să pună capăt războiului cu Rusia. O veste care cam dă peste cap „piciorul pe accelerație” al președintelui ucrainean care, cel mai probabil s-a cam îmbătat cu apă rece dacă a crezut vreo secundă că Ucraina va fi primită în NATO fix în timpul unui război în curs. Din păcate, mulți „știriști” de pe la noi ori „comentaci” de ocazie aflați prin studiourile unor televiziuni mioritice, bat câmpii fără grație pe tema acceptării Ucrainei în NATO la acest summit. Afirmațiile lui Joe Biden au fost făcute la CNN înaintea călătoriei sale de o săptămână în Europa, călătorie care include summitul NATO de la Vilnius, Lituania, eveniment unde războiul Rusiei din Ucraina și presiunile lui Zelenski pentru aderarea la NATO se vor număra printre problemele-cheie care vor afecta agenda adunării. Biden a declarat la CNN că: „nu cred că există o unanimitate în NATO cu privire la aducerea sau nu a Ucrainei în familia NATO acum, în acest moment, în mijlocul unui război. De exemplu, dacă ați face acest lucru, atunci, știți – și vorbesc serios, ceea ce spun – suntem hotărâți să angajăm fiecare centimetru de teritoriu care este teritoriu NATO. Este un angajament pe care l-am luat cu toții, indiferent de situație. Dacă războiul continuă, atunci suntem cu toții în război. Suntem în război cu Rusia, dacă ar fi cazul.„
Joe Biden a mai spus că a vorbit îndelung cu Zelenski despre această problemă, afirmând răspicat că i-a spus acestuia că SUA vor continua să ofere securitate și armament Ucrainei, așa cum o fac și pentru Israel, în timp ce procesul se desfășoară. Biden a adăugat că: „Cred că trebuie să stabilim o cale rațională pentru ca Ucraina să se poată califica pentru a putea intra în NATO”, menționând că a refuzat cererile președintelui rus Vladimir Putin înainte de război de a se angaja să nu admită Ucraina, deoarece alianța are „o politică a ușilor deschise”. Adiacent, a mai spus că: „Dar cred că este prematur să spunem, să solicităm un vot, știți, acum, pentru că există alte calificări care trebuie îndeplinite, inclusiv democratizarea și unele dintre aceste probleme”. În „trena” acestor declarații, vineri, Casa Albă a anunțat că SUA trimite pentru prima dată Ucrainei acele muniții „cu dispersie”, muniții interzise în foarte multe țări de pe planetă, un pas făcut pentru a ajuta la consolidarea stocurilor de muniție a Ucrainei în contextul în care Zelenski conduce a sa contraofensivă împotriva Rusiei.
Același Joe Biden a precizat că a fost o decizie dificilă să ofere Ucrainei această muniție controversată, dar că este convins că este necesară, deoarece Ucraina a rămas fără muniție. Totodată, merită amintit că summitul NATO are loc, de asemenea, în contextul în care Suedia încearcă să se alăture alianței occidentale, o mișcare care s-a confruntat cu rezistența Turciei și Ungariei. Joe Biden s-a declarat optimist că Suedia va fi în cele din urmă admisă în NATO, menționând că principala rezistență, Turcia, caută să își modernizeze flota de F-16, alături de Grecia, care a votat pentru admiterea Suediei. Luni seara a venit și vestea că „sultanul” s-a lăsat convins și că nu mai pune bețe-n roțile suedeze! Concret, președintele american a declarat la CNN în weekend, că: „Turcia caută să modernizeze avioanele F-16. Și (premierul grec Kyriakos) Mitsotakis din Grecia caută, de asemenea, ajutor. Și astfel, ceea ce încerc, sincer, să pun laolaltă este un mic consorțiu aici, în care întărim NATO în ceea ce privește capacitatea militară atât a Greciei, cât și a Turciei, și permitem Suediei să vină. Dar este în joc. Nu este gata.” În ceea ce privește dorința ardentă a Ucrainei de a adera la NATO, membrii NATO nu vor stabili cel mai probabil la summitul de la Vilnius aflat în desfășurare un calendar clar pentru o eventuală aderare a Ucrainei, avându-se în vedere că SUA și Germania preferă să rămână precaute, în ciuda presiunilor făcute de Ucraina și de unele state membre din estul Europei, conform celor scrise de către „The Guardian” și prezentate și de către CNN. Oricâte speculații s-ar face, cel mai plauzibil lucru este că, la summitul de la Vilnius, Ucraina va primi doar o cooperare mai strânsă cu NATO, angajament pentru ajutor militar pe termen lung și o declarație politică mai puternică în favoarea aderării sale de principiu. Oricât de presantă este dorința Ucrainei, cred că nu se poate sări peste niște limite și peste niște borne clare! Totuși, este de remarcat că, alaltăieri, adică luni, înainte de deschiderea summitului NATO, Ucraina a obținut o concesie destul de importantă, membrii NATO fiind de acord să elimine cerințele formale de semnare a unui plan de acțiune pentru aderare, o cale oficială care ar fi întins negocierile pe mai mulți ani.
Totuși, această concesie nu înseamnă că aderarea va fi mult mai rapidă sau că Ucraina va fi scutită de necesitatea de a face reforme. Cert este că Marea Britanie, Franța și alți membri NATO din Europa de Est, cu precădere Polonia și țările baltice, nu au găsit nicio modalitate de a convinge un Washington precaut în a lua un angajament de aderare ferm, iute și fără echivoc. Reamintesc ce spuneam anterior, că duminică, Joe Biden a declarat că Ucraina „nu este încă pregătită” pentru NATO și că țării „îi va lua ceva timp pentru a îndeplini toate condițiile”! Și pentru că le-a crescut apetitul pentru a fi mari și puternici, liderii din China au avertizat luni că „transferul iresponsabil” de muniţii „cu dispersie” din SUA către Ucraina poate crea „probleme umanitare”, după cum au notat cei de la AFP. Astfel, Mao Ning, purtătoare de cuvânt a ministerului de externe chinez a declarat că decizia anunţată vineri la Washington, privind înarmarea Ucrainei cu muniţie cu dispersie din SUA, „a atras atenţia comunităţii internaţionale şi numeroase ţări şi-au exprimat opoziţia. Transferul iresponsabil de arme cu submuniţii poate duce la probleme umanitare. Trebuie să gestionăm echitabil preocupările umanitare şi necesităţile militare şi de securitate legitime şi să menţinem o atitudine prudentă şi reţinută faţă de transferul de arme cu submuniţii”.
Niciun cuvințel în frumoasa limbă chineză despre întrebuințarea „pe larg” a munițiilor cu submuniții (ori „cu dispersie”, dacă doriți) despre gașca lui gaspadin Volodea de la Kremlin pe tot parcursul anului trecut și în prezent. A nu se înțelege că m-aș poziționa, personal, de partea întrebuințării acestui tip de muniții, dar tovarășii chinezi își fac doar poziționarea anti-SUA și n-au nicio treabă cu „săracele victime” ale acestor muniții ce vor fi livrate forțelor armate ucrainene. Ce sunt aceste muniții? Am avut ocazia să le văd „live”, în variantă artileristică, în niște poligoane de-ale noastre, cu ceva timp înainte de interzicerea acestora și pot confirma că sunt deosebit și înspăimântător de eficace! Aceste muniţii „cu dispersie” pot lansa sute de încărcături explozive mai mici, cu risc ridicat de a provoca victime colaterale civile. Acesta este, de fapt, și motivul pentru care acestea sunt interzise de statele semnatare ale Convenţiei de la Oslo din 2008, la care sunt parte multe state europene. Dar-ce să vezi?- această convenţie nu a fost adoptată chiar de SUA, Rusia, Ucraina şi China. Fix de către cei implicați în război și în „livratori”. De muniții ori de mesaje anti-celălalt! Cei de la agenția media AFP notau în weekend că, prin oferta de muniţii cu dispersie, SUA fac un nou pas în materie de armament pentru susţinerea Ucrainei. Firește, aproape instantaneu, anunţul americanilor a fost criticat de unele organizaţii umanitare şi a pus ţările europene într-o poziţie cel puțin delicată.
Vă reamintesc ceeea ce cunoașteți, adică faptul că China are, oficial, „o poziţie neutră” faţă de războiul din Ucraina. Generic vorbind, comunitatea internaţională a condamnat refuzul Chinei de a condamna agresiunea rusă, însă pe de altă parte a făcut apel la oficiile de mediere ale conducerii chineze, având în vedere relaţiile apropiate ale acesteia cu Rusia. Probabil pentru a mai îndulci „amăreala” munițiilor cu dispersie livrate Kievului, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat luni că Ucraina rămâne fără muniţie şi că „trebuie făcut tot posibilul pentru a o furniza”, deşi decizia de a livra Kievului controversata muniţie cu dispersie este o decizie individuală a statelor. În cadrul întâlnirii care precede summitul liderilor NATO din Vilnius, Stoltenberg a spus că: „Adevărul este că, cel puţin pe termen scurt, Ucraina rămâne fără muniţie, aşa că trebuie să facem tot ce putem pentru a o furniza. Apoi, referitor la întrebarea specifică ce tip de muniţie mai exact, aceasta este o decizie naţională a fiecăruia dintre aliaţi”. Totodată, răspunzând întrebării dacă decizia SUA de a livra Ucrainei muniţii cu dispersie, interzise în peste o sută de ţări, a divizat aliaţii, Stoltenberg a amintit că „unii aliaţi au semnat Convenţia privind muniţiile cu dispersie; alţii, nu”. Aici nu este vorba despre o poziţie a NATO. Aliaţii au poziţii diferite în această convenţie. Ceea ce trebuie să înţelegem este că muniţiile cu dispersie au fost folosite de ambele părţi în acest război”. Nu este mai puțin adevărat că Stoltenberg a făcut, totuși o distincţie între întrebuinţarea pe care o dă Rusia acestui tip de muniţie, pe care o foloseşte „pentru a invada o altă ţară”, şi scopul în care o utilizează Ucraina, „pentru a se apăra împotriva agresiunii ruse”.
„Pisica pe acoperișul fierbinte” în variantă multipolară…
Jens Stoltenberg a mai amintit luni că aliaţii trebuie să-şi refacă stocurile, epuizate de livrarea masivă de muniţie de artilerie către Ucraina, şi pentru aceasta au decis să consolideze baza industrială şi să plaseze comenzi comune. „Încet încet, producţia creşte„, a spus Stoltenberg, care a recunoscut totuşi că „este nevoie de mai mult timp pentru a avea toată capacitatea necesară, aşa că, până atunci, furnizarea de muniţie este o provocare”. În continuare, vă mai aduc aminte că au apărut ușoare probleme în „paradisul” înțelegerilor comune ruso-turce. Astfel, președinția rusă a afirmat luni,prin vocea purtătorului său de vorbe, „veșnicul” Dmitri Peskov, că Turcia are dreptul să-şi dezvolte relaţiile cu Ucraina, dar că Moscova speră ca aceste relaţii să nu fie îndreptate împotriva sa, după cum au transmis cei de la Agerpres preluând agenția de presă EFE. Declarațiile lui Peskov vin după ce Turcia a predat Ucrainei mai mulți comandanţi ai batalionului ucrainean Azov luaţi prizonieri de armata rusă şi care, în virtutea unui acord tripartit între Ankara, Kiev şi Moscova, ar fi trebuit să rămână în Turcia până la sfârşitul războiului. Peskov a spus că: „Turcia are tot dreptul să-şi dezvolte relaţii cu orice ţară, inclusiv cu Ucraina. Dar, desigur, ca parteneri ai Turciei, sperăm ca dezvoltarea acestor relaţii să nu fie îndreptată împotriva noastră”. Același Peskov, pentru a nu da cu bâta prea mult în balta Mării Negre, a descris relaţiile ruso-turce drept „foarte strânse, dezvoltate, multidimensionale şi reciproc avantajoase”. Până la prima trădare a vreuneia dintre părți, mai adaug eu! Peskov a mai adăugat celor spuse anterior că „există anumite teme” asupra cărora Moscova şi Ankara nu sunt de acord, menţionând în special fabricarea unor drone turceşti Bayraktar în Ucraina şi predarea către Kiev a comandanţilor batalionului Azov, această ultimă acţiune fiind considerată de Moscova „o încălcare a acordurilor convenite.Vom discuta despre aceasta cu partea turcă şi deja am început să o facem”.
„Pisica pe acoperișul fierbinte” în variantă multipolară…
Peskov a mai spus că Rusia aşteaptă din partea Turciei „explicaţii” cu privire la încălcarea de către aceasta a acordului referitor la comandanţii Azov şi „va ţine cont” de această situaţie înaintea încheierii cu Turcia a altor posibile acorduri în viitor. Agențiile de presă notează – in corpore- că Kremlinul acceptase eliberarea acelor comandanţi ucraineni din prizonieratul făcut în Turcia (interesant și ciudat statut), dar cu condiţia ca ei să rămână în Turcia „până la finalul conflictului”. După cum ați putut vedea pe toți vectorii media din weekend, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a efectuat la sfârşitul săptămânii trecute o vizită la Istanbul, unde s-a întâlnit cu „sultanul” Recep Tayyip Erdogan şi a confirmat acolo că a obţinut revenirea comandanţilor batalionului Azov în Ucraina. Imediat după aceasta, duminică, ministrul rus de externe, „papașa” Serghei Lavrov a avut o discuţie telefonică cu omologul său turc Hakan Fidan, în cadrul căreia a abordat şi acest subiect. Ministerul rus de externe a precizat într-un comunicat de duminică că: „Cei doi miniştri au reafirmat necesitatea menţinerii şi consolidării caracterului de încredere al relaţiilor între Moscova şi Ankara, pe baza acordurilor de principiu încheiate între preşedinţii rus, Vladimir Putin, şi turc, Recep Tayyip Erdogan”. Și pentru că tot veni vorba despre „sultanul” de la Ankara și visele sale de mărire geopolitică, același nene Recep Tayyip Erdogan a anunțat luni, 10 iulie, pe timpul zilei, că Ankara va sprijini intrarea Suediei în NATO dacă Uniunea Europeană redeschide negocierile pentru aderarea Turciei la blocul comunitar, după cum titrau luni toate agențiile de presă. Adică șantaj la drumul mare, ca akingii de pe vremurile sultanilor otomani reali! Luni, pe timpul zilei, Erdogan „vitupera” pe canalele sale de informare, zicând: „Deschideţi mai întâi calea pentru aderarea Turciei la Uniunea Europeană şi apoi vom deschide calea pentru Suedia, la fel cum am deschis calea pentru Finlanda”, fix în ajunul summitului anual al NATO de ieri și de azi de la Vilnius, în Lituania. Asta în condițiile în care, în aceeași zi, dar seara, cum am menționat anterior, Turcia s-a lăsat convinsă și nu mai bagă bețele sale favorite în roțile suedeze!
„Pisica pe acoperișul fierbinte” în variantă multipolară…
Că veni vorba despre amalgamul de organizații din capul „sultanului”, vă reamintesc că negocierile dintre Ankara şi Buxelles privind aderarea Turciei se află într-un impas de mai mulţi ani. Ca urmare, Comisia Europeană aprecia la finele anului 2020 că şansele de aderare ale Turciei erau „într-un punct mort” din cauza deciziilor contrare intereselor UE luate de către conducătorii Turciei. Adică fix de Erdogan și a sa ceată! Vă reamintesc că Turcia şi-a depus candidatura la Comunitatea Economică Europeană mai demult, prin 1987 şi la Uniunea Europeană în 1999, dar negocierile de aderare la UE, care au început practic în 2005, au fost împiedicate de o serie de probleme spinoase şi de „lipsa de entuziasm” a unor ţări-cheie din UE. Unul dintre motivele „bețelor în roțile suedeze” invocate de Erdogan se refereau la presupusa indulgenţă a Suediei faţă de militanţii kurzi care s-au refugiat pe teritoriul său. Firește, motivele sunt cu totul altele, dar trebuia invocat ceva pentru a fi Gică Contra. Cam la fel cum fac și cei din gașca celuilalt „patriot” de la Budapesta, Orban bacsi în toate problemele de raportare la UE și la războiul din ograda vecină, trăind, literalmente, cu posteriorul în două luntri! Trăind astfel periculos, zic eu! O fi nevoia de adrenalină geopolitică? Și pentru că tot vorbim despre NATO și summitul anual al acestei alianțe, vă reamintesc că liderii NATO au ajuns, luni, la un acord asupra planurilor regionale care detaliază modul în care NATO ar răspunde la un eventual atac rusesc, depăşind, de fapt, obiecţiile pe care Turcia încă le avea cu o zi înainte ca liderii să se întâlnească la Vilnius. Părerea mea este că se știa deja în mediile de top ale alianței că Turcia va lăsa deoparte șantajul la adresa Suediei! Timp de zeci de ani, NATO nu a considerat că este nevoie de planuri de apărare pe scară largă, deoarece a gestionat conflicte și războaie „mai mici” în Afganistan şi Irak ori prin Balcanii de Vest şi a avut, conform evidențelor de până la un moment dat, certitudinea că Rusia post-sovietică nu mai reprezintă o ameninţare existenţială. Dar, după cum vede și un chior, în contextul în care cel mai sângeros război din 1945 încoace se desfăşoară imediat în apropierea „frontierei” NATO, în Ucraina, Alianța avertizează acum că trebuie să aibă toate planurile pregătite cu mult timp înainte de izbucnirea unui conflict cu un adversar de la egal la egal, cum ar fi Rusia. Trebuie amintit, în acest context, că eternul contemporan Gică Contra din arealul Alianței, adică Turcia, bloca aprobarea acestor planuri din cauza numelor folosite pentru unele localizări geografice, acestea reflectând disputele sale de lungă durată cu Grecia şi Cipru. Motiv „de doi lei” (sau două lire devalorizate, după gust).
„Pisica pe acoperișul fierbinte” în variantă multipolară…
Prin noile sale planuri regionale, NATO va oferi, de asemenea, statelor membre îndrumări cu privire la modul în care să-şi modernizeze forţele şi logistica, conform declarțiilor dinainte de summit ale reprezentanților conducerii Alianței. Agențiile de presă, preluate de Agerpres, notau luni că: „nevoia de a finanţa această schimbare fundamentală este unul dintre motivele pentru care liderii vor creşte la Vilnius obiectivul de cheltuieli militare al Alianţei, făcând din obiectivul actual de 2% din PIB-ul naţional o cerinţă minimă.” Oricum am privi aceste noi planuri, nu vor funcționa începând exact de mâine pentru că este, fizic, imposibil. Oficialii NATO estimează că va fi nevoie de câţiva ani pentru ca planurile să fie pe deplin puse în aplicare, deşi menționau tot luni că NATO poate intra imediat în luptă dacă este necesar. Ca mesaj cu directă „adresabilitate” către zidurile Kremlinului!
„Pisica pe acoperișul fierbinte” în variantă multipolară…
Următorul popas vi-l propun să-l facem împreună „taman” în Caucaz, prin Georgia. Așa se face că liderii de acolo spun că ambiguitatea din jurul perspectivelor de aderare a Georgiei la NATO face jocul Rusiei, afirmații făcute fix cu o zi înainte de summitul Alianţei Nord-Atlantice din Lituania. Preşedintele Parlamentului georgian Şalva Papuaşvili, evocând un precedent summit, cel din 2008 de la Bucureşti, în timpul căruia NATO refuzase să se angajeze oficial în favoarea integrării Georgiei şi Ucrainei, a afirmat că această „decizie contradictorie a creat o ambiguitate ce a împins Rusia să exploateze această deschidere geopolitică şi să agraveze situaţia”. Mai mult decât atât, vă reamintesc că după acel summit ținut la noi, Rusia s-a „antrenat” militar, invadând într-un război fulger, teritoriul Georgiei, cu intenția vădită de a da semnalele pe care Vestul se făcea că nu le vede! După susele lui Papuaşvili, aderarea Georgiei la NATO ar fi permis evitarea războiului cu Rusia în 2008, punct culminant al tensiunilor legate de dorinţa Tbilisi de a-şi consolida relaţiile cu NATO. Mă îndoiesc că aderarea s-ar fi putut face „pe repede înainte” și în cazul Georgiei, dar un semnal politic mai clar atunci ar fi putut opri, poate Rusia. Spun poate! Având în vedere războiul din vecini care a trecut de cinci sute de zile de la declanșare, nu cred că Rusia ar fi ținut cont de ceva în cazul Georgiei. Același oficial georgian a ținut să adauge că: „Respingerea Georgiei poate că a contribuit de asemenea la dezastrul ucrainean. Frontierele NATO arată unde se situează limita păcii„.
„Pisica pe acoperișul fierbinte” în variantă multipolară…
Același oficial georgian a adăugat că el nu vede „niciun argument inteligibil pentru care Georgia nu a fost admisă în cadrul NATO” şi a respins îngrijorările unor occidentali şi ale opoziţiei, care susţin că văd o apropiere între Tbilisi şi Moscova. Să fim serioși, zic eu! Georgia este încă destul de strâns „ținută-n gheare” de Moscova. Totuși, Şalva Papuaşvili zice că „nimic nu este mai departe de adevăr”, asigurând că reformele democratice şi militare ale Georgiei fac din ea „una dintre ţările partenere cele mai compatibile, după cum recunoaşte chiar NATO„. Pot înțelege nevoile exprimate de georgian, dar realitățile sunt mult mai „colorate”, de fapt! Georgia vrea să adere la Uniunea Europeană şi NATO, după cum doreşte majoritatea populaţiei sale, potrivit sondajelor, însă ONG-uri şi militanţi ai opoziţiei acuză partidul aflat la putere că încurajează „o derivă autoritară”. Ca să nu mai amintesc că Georgia a refuzat să impună sancţiuni împotriva Rusiei. Vă reamintesc faptul că Georgia, fostă republică sovietică din Caucaz, s-a confruntat cu Rusia în 2008 în acel război-fulger care s-a soldat cu recunoaşterea de către Moscova a independenţei a două teritorii separatiste pro-ruse, Osetia de Sud şi Abhazia, care se separaseră de Georgia în 1992. Le doresc multă sănătate georgienilor (chiar am câțiva buni amici din Georgia răspândiți prin lumea largă), dar cred că va mai dura puțin până să acceadă în UE și NATO! Săptămâna viitoare voi încerca să sintetizez și câteva dintre cele mai importante decizii luate la summitul NATO de la Vilnius care se află și azi în plină desfășurare! Ce va mai fi? Om trăi și om vedea! Pentru azi am terminat de povestit și vă mulțumesc pentru răbdarea de a fi rămas cu aceste rânduri până la finalul lor! Ne revedem, stimați amici, la aceeași dată, săptămâna viitoare! Până atunci, să vă fie bine! Gânduri bune tuturor!
Al dumneavoastră,
Nicolae Uszkai
Surse și surse foto:
https://edition.cnn.com/2023/07/09/politics/joe-biden-ukraine-nato-russia-cnntv/index.html
https://www.axios.com/2023/07/09/biden-russia-war-ukraine-nato
https://www.youtube.com/watch?v=w1rZZsSfaWg
http://mv.china-embassy.gov.cn/eng/fyrth/202307/t20230710_11110957.htm
https://21stcenturychronicle.com/china-warns-us-against-sending-cluster-munitions-to-ukraine/
https://twitter.com/shpapuashvili/status/1678297041405878274
https://www.digi24.ro/stiri/externe/erdogan-a-dat-unda-verde-aderarii-suediei-la-nato-2419377
