Petru al VI-lea Șchiopul, domn al Moldovei

Petru al VI-lea Șchiopul (1537 – 1 iulie 1594, Bozen, Monarhia Habsburgică) a fost un voievod al Moldovei, cu un mandat care a marcat istoria principatelor române. A domnit de patru ori, un record ce nu a mai fost depășit de niciun alt conducător al regiunii.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Petru_Șchiopul#/media/Fișier:065_-_Petru_Schiopul_si_fiul_sau.jpg

Cele patru domnii ale sale au fost documentate astfel:

• Prima domnie: 11 iunie 1574 – 18 noiembrie 1577;
• A doua domnie: 13 martie 1578 – 2 decembrie 1579;
• A treia domnie: 31 decembrie 1582 – 9 februarie 1591;
• A patra domnie: 17 octombrie 1582 – 9 august/19 august 1591.

Petru al VI-lea s-a născut în 1537, fiind fiul lui Mircea al III-lea al Munteniei și al Mariei Despina, iar ca nepot al lui Mihnea cel Rău al Munteniei, a provenit dintr-o familie cu tradiție în conducerea Țării Românești. A avut o căsătorie cu Maria Amiralis din Rodos, cu care a avut doi copii: un fiu, Vlad, care a murit tânăr, și o fiică, Maria, căsătorită cu Zottu Tzigara, un spătar de origine greacă.

Pe 17/29 ianuarie 1591, Petru s-a căsătorit din nou cu Irina Botezata în Mănăstirea Galata din Iași, iar împreună au avut un fiu, Ștefan (1584–1602).

Petru al VI-lea a fost primul din familia Basarabilor din Muntenia care a ajuns pe tronul Moldovei, o realizare semnificativă. Domnia sa a fost marcată de numeroși pretendenți la tron, printre care Ioan Potcoavă și frații acestuia, Alexandru, Petru și Constantin, care i-au întrerupt conducerea. Petru a reușit să-i alunge pe acești rivali cu ajutorul turcilor, iar influența sa a fost susținută și de un alt posibil candidat, Laski, din Polonia.

Domnia sa a fost însă curmată de Iancu Sasul, care a oferit turcilor daruri mai mari decât Petru și a obținut tronul. După moartea lui Iancu Sasul, Petru a revenit pe tronul Moldovei. În acea perioadă, a avut influență asupra unui aventurier albanez, Bartolomeo Brutti, care încerca să convertească Moldova la catolicism. Deși acest proiect nu a avut succes, Petru a rămas o figură importantă în istoria țării.

În 1589, sub îndrumarea lui Brutti, Petru a solicitat tronul pentru fiul său minor, Ștefan. Totuși, din cauza sănătății precare și a presiunilor politice, a abandonat tronul, plecând în Polonia, iar mai apoi în Austria, unde s-a stabilit la Tirol, unde a și murit în vara anului 1594. A fost înmormântat în Bozen, lângă biserica franciscanilor. În exil, alături de portretele sale și ale fiului său, a păstrat și un portret al strămoșului său, Vlad Țepeș, care a ajuns ulterior în Muzeul Castelului Ambras din Tirol.

Petru Șchiopul a fost și un mare susținător al culturii și al limbii române. La porunca sa, călugărul Azarie a continuat opera lui Macarie în redactarea cronicii țării în slavonă. De asemenea, Petru a fost primul domnitor de la care ne-au rămas documente în limba română. El a fost și ctitorul Mănăstirii Galata din Iași, ridicată în 1583.

Domnia sa a fost caracterizată de măsuri economice pragmatice, în scopul stimulării agriculturii și comerțului. Petru a atras numeroși negustori străini în Moldova și a acordat privilegii comerciale negustorilor englezi, printr-un acord semnat în 1588 cu William Harborne, fost ambasador englez la Constantinopol, care le permitea acestora să plătească o taxă de doar 3%, față de 12% cât plăteau ceilalți negustori.

De asemenea, pentru a stăvili haosul financiar, Petru a dispus întocmirea unui catastih fiscal în 1591, care este considerat cel mai vechi izvor statistic, demografic și fiscal cunoscut despre Moldova.

Petru al VI-lea Șchiopul a fost descris de Patriarhul Ecumenic Ieremia al II-lea al Constantinopolului în 1588 ca un om „dulce la cuvânt, sever la purtări, îndemânatic la fapte” și foarte educat. Era cunoscut pentru cunoștințele sale în limbile turcă, greacă și română, fiind interesat și de științele astrale, dar și de muzică.