Pericle Martinescu, publicist și traducător român

Pericle Martinescu (1911 – 2005) a fost un publicist și traducător român, activ în perioada interbelică, cunoscut pentru contribuțiile sale literare și activitatea sa publicistică.

Pericle Martinescu s-a născut pe 11 februarie 1911, în comuna Viișoara, județul Brașov, într-o familie de țărani veniți din Buzău. A urmat școala primară în satul natal, iar apoi a continuat studiile liceale la Liceul „Mircea cel Bătrân” din Constanța (primele patru clase) și la Liceul „Andrei Șaguna” din Brașov, unde a obținut bacalaureatul în 1931. A studiat Filosofia la Facultatea de Litere și Filosofie din București, unde a obținut licența în 1935, având profesori de renume precum C. Rădulescu-Motru, P.P. Negulescu, Dimitrie Gusti și Tudor Vianu.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Pericle_Martinescu#/media/Fișier:Pericle_Martinescu_in_1936.png

În perioada 1931-1937, a activat ca referent la Mișcarea Culturală a Primăriei Municipiului București, iar mai târziu, între 1937 și 1944, a lucrat ca referent la Biblioteca Municipală din București, condusă de Pompiliu Constantinescu.

Martinescu a debutat literar în perioada liceului, iar ca student a colaborat la mai multe publicații de prestigiu, printre care „Vremea”, „România Literară”, „Universul Literar” și „Revista Fundațiilor Regale”. De asemenea, a fost un participant activ la cenaclul „Sburătorul” al lui Eugen Lovinescu.

În perioada 1942-1944, a fost secretar de presă la Direcția Presei din Ministerul Propagandei Naționale, iar între 1944 și 1952, a continuat să lucreze în Direcția Presei din Ministerul Informațiilor. Martinescu a fost membru al Societății Scriitorilor Români din 1941 și al Uniunii Scriitorilor din 1949. A contribuit semnificativ la dezvoltarea publicisticii românești și a continuat să fie activ pe scena literară până la sfârșitul vieții sale.

Pericle Martinescu este cunoscut atât pentru lucrările sale de proză și eseistică, cât și pentru traducerile realizate din literatura internațională. Printre lucrările sale cele mai importante se numără:

• Adolescenții de la Brașov (1936, reeditat în 1991) – un roman despre viața liceenilor din perioada interbelică
• Sunt frate cu un fir de iarbă (1941) – un volum de prozopoeme inspirat de lirismul franciscan
• Costache Negri (1966) – un portret al unui important om politic din România
• Retroproiecții literare (1973) – o lucrare de analiză literară
• Umbre pe pânza vremii (1985)
• Excursie în Ciclade (1996)
• 7 ani cât 70. Pagini de jurnal (1948-1954) (1997)
• Visul cavalerului (1998)
• Figuri în filigran (1999)
• Odiseea editării „Poeziilor” lui Eminescu (2000)
• Jurnal intermitent (1945-1947, 1964-1984) (2001)
• Existențe și creații literare (2001)
• Balada morții lui Edgar Poe (2003).

Pericle Martinescu a realizat și numeroase traduceri, în special din literatura europeană și americană. Printre traducerile sale se numără:

• Portretul lui Dorian Gray de Oscar Wilde (1942, în colaborare cu Viorica Hanagic)
• Pogonul lui Dumnezeu de Erskine Caldwell (1946)
• O tragedie americană de Theodore Dreiser (1954, în colaborare cu Leon Levițchi)
• Opere de Honore de Balzac (1956-1959, în colaborare cu Petre Solomon și Theodosia Ioachimescu)
• Libertate sau moarte de Nikos Kazantzakis (1962)
• Vezuviul de Emmanuel Robles (1964)
• Confesiuni de Jean-Jacques Rousseau (1969)
• Cavalerii tezaurului de Paul Feval (1970)
• Stol de păsări albe de Yasunari Kawabata (1973).

Pericle Martinescu a decedat pe 24 decembrie 2005, la București.