1936 – Inaugurarea oficială a Muzeului Satului din București

Pe baza cercetărilor monografice realizate în satele românești între 1925 și 1935, profesorul Dimitrie Gusti a constatat că expozițiile temporare erau insuficiente pentru a reda fidel viața rurală. Astfel, a propus crearea unui muzeu permanent – Muzeul Satului Românesc. Ideea a fost sprijinită de o echipă de specialiști, precum Henri H. Stahl, Victor Ion Popa, Mihai Pop, Mac Constantinescu și Traian Herseni.

Mai multe detalii

Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” — monument istoric cu codul B-II-a-A-18994^[1]

Korinna – Operă proprie

Ansamblul Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti“

• CC BY-SA 3.0 ro
• Fișier:Monument istoric muzeul satului.jpg
• Creată: 10 septembrie 2011
• Încărcată: 10 septembrie 2011
• Poziție: 44° 28′ 15,93″ N, 26° 4′ 39,21″ E

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Muzeul_Național_al_Satului_„Dimitrie_Gusti”#/media/Fișier:Monument_istoric_muzeul_satului.jpg

Primăria Capitalei a oferit un teren de 4.500 mp în Parcul Național „Carol al II-lea” (actualul Parc „Regele Mihai I”), iar Fundația Culturală Regală „Principele Carol” a asigurat finanțarea. Construcțiile autentice, alese pentru reprezentativitate, au fost demontate din satele de proveniență și transportate în 56 de vagoane la București, unde 130 de meșteri populari le-au reconstruit.

Muzeul a fost inaugurat oficial pe 10 mai 1936, în prezența Regelui Carol al II-lea, iar deschiderea pentru public a avut loc pe 17 mai, în cadrul Festivalului „Luna Bucureștiului”. Proiectul a fost gândit de Gusti ca un muzeu sociologic al satului contemporan, nu unul etnografic în sens romantic, scopul fiind prezentarea realităților sociale rurale, nu doar a patrimoniului material.