Pe 8 septembrie 1532, s-au încheiat lucrările de construcție ale bisericii Mănăstirii Moldovița, ctitorită de Petru Rareș

Pe 8 septembrie 1532, s-au încheiat lucrările de construcție ale bisericii Mănăstirii Moldovița, ctitorită de Petru Rareș. Mănăstirea Moldovița este una dintre cele mai vechi așezări monahale din Moldova, având un trecut istoric bogat. Deși nu se cunoaște cu exactitate originea sa, tradiția o menționează încă din perioada voievozilor Mușatini. Sub domnia lui Alexandru cel Bun, a fost zidită prima biserică de piatră, atestată documentar între 1402 și 1410, împreună cu ansamblul de construcții care purtau hramul Buna Vestire și funcționau deja ca un important centru cultural. Mănăstirea a beneficiat de privilegii și din partea lui Ștefan cel Mare, care a confirmat, prin mai multe hrisoave, donația a 11 sate, lacuri, prisăci și privilegii comerciale, situând-o printre cele mai înstărite mănăstiri din Moldova.

Sursa foto: https://pixabay.com/ru/photos/%D1%80%D1%83%D0%BC%D1%8B%D0%BD%D0%B8%D1%8F-%D0%BC%D0%BE%D0%BB%D0%B4%D0%BE%D0%B2%D0%B0-%D0%BC%D0%BE%D0%BD%D0%B0%D1%81%D1%82%D1%8B%D1%80%D1%8C-%D0%B1%D1%83%D0%BA%D0%BE%D0%B2%D0%B8%D0%BD%D0%B0-4523562/

Construcția inițiată de Alexandru cel Bun a rezistat până la sfârșitul secolului al XV-lea, când s-a prăbușit din cauza unor alunecări de teren. Ruinele vechii mănăstiri sunt încă vizibile la aproximativ 500 de metri de actuala biserică. Petru Rareș, dorind să continue existența acestui așezământ, a mutat locația mănăstirii și a construit în 1532 noua biserică, care se păstrează până astăzi, închinată aceluiași hram. În acea perioadă, mănăstirea a fost înconjurată cu ziduri și turnuri de apărare, dându-i aspectul unei fortărețe. Pe ruinele chiliilor vechi, episcopul Efrem de Rădăuți a ridicat, între 1610 și 1612, clisiarnița (casa egumenească), destinată păstrării odoarelor bisericești și organizării unei școli de copiere și miniaturizare a cărților religioase.

Sub domnia lui Alexandru cel Bun, la Mănăstirea Moldovița funcționa un important centru cultural, unde se copiau și se decorau cărți bisericești. Cele mai prețioase manuscrise datează din secolul al XV-lea. Activitatea culturală inițiată în epoca lui Alexandru cel Bun a continuat și în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, fiind susținută de figuri importante precum episcopul Efrem de Rădăuți, un erudit și ctitor al Moldoviței, care a organizat o școală de copiere și miniaturizare. Biserica mănăstirii păstrează un plan triconc tradițional, cu cinci încăperi separate prin pereți, fiecare având un sistem distinct de boltire.

Sursa: https://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/manastirea-moldovita-91014.html