Pe 16 martie 1957, se stinge din viață la Paris Constantin Brâncuși, sculptorul român ale cărui lucrări au revoluționat sculptura modernă. Ultima dorință a acestuia a fost să fie înmormântat în satul său natal, Hobița, însă autoritățile franceze i-au refuzat repatrierea, susținând că Brâncuși avea cetățenie franceză.
În 2011, scriitorul Laurian Stănchescu, președintele Societății Internaționale Constantin Brâncuși, a inițiat o acțiune pentru repatrierea osemintelor acestuia, demonstrând că artistul avea dublă cetățenie. Deși acest demers nu a fost soluționat, Brâncuși rămâne un simbol al României.
Brâncuși, născut pe 19 februarie 1876, la Hobița, Gorj, a devenit un sculptor cu o influență majoră asupra artei contemporane. A fost ales postum membru al Academiei Române în 1990. Cunoscut în întreaga lume sub numele de „Brancusi” (fără diacritice), este considerat unul dintre cei mai mari creatori ai secolului XX.
Sculptorul a fost al șaselea copil al lui Radu Nicolae Brâncuși și Maria Brâncuși. Școala primară și liceul le-a făcut la Peștișani și Brădiceni, iar în Craiova și-a descoperit talentul la lucrul manual, realizând chiar o vioară din materiale găsite în prăvălie. Aceste abilități l-au determinat să se înscrie la Școala de Arte și Meserii din Craiova.
În 1902, a absolvit Școala Națională de Arte Frumoase din București și a obținut medalii pentru lucrările sale, inclusiv pentru bustul lui Vitellius și Capul lui Laocoon. În paralel, a realizat Ecorșeul, un studiu pentru reprezentarea corpului omenesc, care a fost utilizat în școlile de medicină din România.
În 1903, Brâncuși a primit prima comandă importantă: bustul generalului Carol Davila. Totuși, nemulțumit de reacțiile consiliului la lucrarea sa, Brâncuși a plecat fără să primească plata pentru a ajunge la Paris. A trecut prin Hobița pentru a-și lua rămas bun de la mama sa și, după o lungă călătorie prin Europa, a ajuns în 1904 la École Nationale Supérieure des Beaux-Arts din Paris, unde va începe să studieze sub îndrumarea lui Antonin Mercié.
Brâncuși a fost un maestru al formei pure. Începând cu 1907, el a început să renunțe la reprezentările clasice ale formei umane în favoarea unor sculpturi abstracte care își propuneau să exprime esența lucrurilor. Operele sale celebre includ „Poarta Sărutului” și „Masa Tăcerii” din ansamblul monumental de la Târgu-Jiu, dar și lucrări realizate în perioada în care a trăit la Paris, cum ar fi „Sărutul” și „Pasărea Măiastră”.
Brâncuși a participat la expoziții internaționale importante, iar lucrările sale au avut o influență semnificativă asupra dezvoltării sculpturii moderne, fiind considerate un simbol al simplității și spiritualității. De-a lungul carierei, a fost susținut de colecționari și iubitori de artă, printre care și John Quin, care i-a achiziționat lucrările din expozițiile din Statele Unite.
Constantin Brâncuși a transformat sculptura, deschizând drumul către abstractizare și esențializare. El a reușit să exprime în operele sale nu doar forma, ci și ideea din spatele acesteia, esența spirituală a realității. Sculpturile sale au avut un impact profund asupra artei secolului XX și au influențat o întreagă generație de artiști.
Deși a fost contestat în perioada realismului socialist din România, Brâncuși a fost „redescoperit” în anii 1960, iar astăzi este recunoscut ca un simbol al identității culturale românești și al artei universale.
În România, Brâncuși este comemorat prin diverse statui și monumente, iar în București, cartierul și parcul care îi poartă numele sunt un omagiu adus sculptorului. De asemenea, în mai multe orașe din România și Republica Moldova, străzi și unități de învățământ poartă numele său.
Regizorul Mick Davis intenționează să realizeze un film despre viața și opera lui Brâncuși, intitulat „The Sculptor”, iar Peter Greenaway lucrează la un alt film numit „Walking to Paris”, care va explora drumul lui Brâncuși de la București la Paris.
Constantin Brâncuși rămâne un simbol al geniului artistic și al spiritului românesc, iar opera sa continuă să inspire artiști și iubitori de artă din întreaga lume.
Brâncuși a fost un maestru al formei pure. Începând cu 1907, el a început să renunțe la reprezentările clasice ale formei umane în favoarea unor sculpturi abstracte care își propuneau să exprime esența lucrurilor. Operele sale celebre includ „Poarta Sărutului” și „Masa Tăcerii” din ansamblul monumental de la Târgu-Jiu, dar și lucrări realizate în perioada în care a trăit la Paris, cum ar fi „Sărutul” și „Pasărea Măiastră”.
Brâncuși a participat la expoziții internaționale importante, iar lucrările sale au avut o influență semnificativă asupra dezvoltării sculpturii moderne, fiind considerate un simbol al simplității și spiritualității. De-a lungul carierei, a fost susținut de colecționari și iubitori de artă, printre care și John Quin, care i-a achiziționat lucrările din expozițiile din Statele Unite.
Constantin Brâncuși a transformat sculptura, deschizând drumul către abstractizare și esențializare. El a reușit să exprime în operele sale nu doar forma, ci și ideea din spatele acesteia, esența spirituală a realității. Sculpturile sale au avut un impact profund asupra artei secolului XX și au influențat o întreagă generație de artiști.
Deși a fost contestat în perioada realismului socialist din România, Brâncuși a fost „redescoperit” în anii 1960, iar astăzi este recunoscut ca un simbol al identității culturale românești și al artei universale.
În România, Brâncuși este comemorat prin diverse statui și monumente, iar în București, cartierul și parcul care îi poartă numele sunt un omagiu adus sculptorului. De asemenea, în mai multe orașe din România și Republica Moldova, străzi și unități de învățământ poartă numele său.
Regizorul Mick Davis intenționează să realizeze un film despre viața și opera lui Brâncuși, intitulat „The Sculptor”, iar Peter Greenaway lucrează la un alt film numit „Walking to Paris”, care va explora drumul lui Brâncuși de la București la Paris.
Constantin Brâncuși rămâne un simbol al geniului artistic și al spiritului românesc, iar opera sa continuă să inspire artiști și iubitori de artă din întreaga lume.
Jurnal FM 

