Pe 14 iulie 1582 a apărut „Palia de la Orăştie”, prima traducere românească a celor două cărţi de început ale „Vechiului Testament”

Palia de la Orăștie, tipărită în 1582, stă mărturie ca un monument al limbii române. Reprezintă prima traducere parțială a Vechiului Testament în limba noastră, realizată sub influența Reformei Protestante la sfârșitul secolului al XVI-lea.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Palia_de_la_Or%C4%83%C8%99tie#/media/Fi%C8%99ier:Palia.jpg

Informații generale:

• Cuprins: Sub titlul de Palia (din greaca veche „veche”), volumul cuprinde primele două cărți ale Vechiului Testament: Geneza (Bitia) și Exodul (Ishodul).
• Caracteristici: Are 164 de file și a fost tipărit între 14 noiembrie 1581 și 14 iulie 1582 pe hârtie produsă la Sibiu. Textul a fost editat parțial în litere chirilice de Mario Roques (1925), integral în transcriere interpretativă de Viorica Pamfil (1968) și de Vasile Arvinte, Ioan Caproșu și Alexandru Gafton (2005).

Traducători și tipografi:

• Prefața menționează că traducerea a fost realizată la inițiativa episcopului Ardealului Mihai Tordași, în colaborare cu patru cărturari din Banat și Hunedoara:
  • Ștefan Herce (Herceg)
  • Efrem Zacan
  • Moisi Peștișel
  • Achirie
• Ei ar fi tradus o porțiune mai mare din Vechiului Testament, din care s-au păstrat doar primele două cărți.
• Costurile tipăririi au fost acoperite de nobilul maghiar Ferenc Geszti din Deva.
• Cartea a fost tipărită de Șerban, fiul lui Coresi, „meșterul mare a tiparelor”, împreună cu Marien Diacul.
• Cei doi tipografi utilizează pentru prima oară în această operă denumirea de „români”, nu „rumâni”, referindu-se la poporul nostru.

Originea:

• Deși prefața menționează traducerea din „limba jidovească și grecească și sârbească (=slavonă)”, Palia provine, de fapt, dintr-un original maghiar, fiind o creație a propagandei calvine.
• Filologii Iosif Popovici (1911) și Mario Roques (1913) au demonstrat că traducerea bănățeană-hunedoreană a Vechiului Testament se bazează pe Pentateucul tipărit de Gáspár Heltai la Cluj în 1551, la care se adaugă, probabil, o versiune a Bibliei tradusă în latină, Vulgata.
• Prezența unor cuvinte slave specifice, neutilizate în limba română, precum „dver” (perdea), „pocrov” (covor), „leatnic” (leneș), etc., confirmă existența unui text slavon al Bibliei ca sursă suplimentară.

Particularități lingvistice:

• Elementele regionale specifice lexicului Paliei individualizează varianta literară bănățean-hunedoreană:
  • adăvăsi „a risipi”
  • alnic „șiret, viclean”
  • cățân „vas, strachină”
  • cliciu „coapsă”
  • crepă „adăpătoare”
  • făgădaș „promisiune”
  • im „lut, argilă”
  • jemble „pâine albă”
  • leatnic „leneș”
  • niștotă „nevoie”
  • ocă „cauză”
  • sucui „a obișnui”
  • tovar „greutate”

Palia de la Orăștie depășește statutul de simplă traducere religioasă, devenind un reper semnificativ pentru istoria limbii române, a culturii și identității naționale.

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Palia_de_la_Or%C4%83%C8%99tie