Octoihul din 1510

Octoihul din 1510 – Octoihul tipărit de Macarie, expus în cadrul expoziției „Începuturi. Tiparul în Țările Române în secolul al XVI-lea”, organizată de Consiliul Județean Alba și Muzeul Național al Unirii Alba Iulia la Museikon, este a doua carte tipărită de el în Țara Românească. Aceasta a fost finalizată la 26 august 1510, sub domnia lui Vlad cel Tânăr, cunoscut și sub numele de Vlăduț (1510-1512). Cartea este deosebită și rară, deoarece nu se încadrează strict în categoriile de Octoih Mare sau Octoih Mic.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Macarie_(ieromonah)#/media/Fi%C8%99ier:Macarie1508.jpg

În loc să urmeze formatul obișnuit al unui Octoih Mare, care cuprinde cântările Vecerniei și Utreniei pentru toate zilele săptămânii pe cele opt glasuri, sau al unui Octoih Mic, care include aceleași slujbe doar pentru zilele de sâmbătă și duminică, acest Octoih este un tip mixt. El conține slujbele pentru toate zilele săptămânii pe glasul 1 și slujbele pentru sâmbătă și duminică pe glasurile 2-8.

Deși Macarie a tipărit anterior și Octoihul Mare la Cetinje între 1493 și 1494, pentru Octoihul din 1510, a folosit un alt manuscris ca model, provenit din Țara Românească. Cu mici modificări, acest Octoih mixt a servit drept prototip pentru Octoihul slavon tipărit de Coresi la Brașov în 1557.

Macarie al II-lea, cunoscut și ca Macarie ieromonahul sau Macarie tipograful, a fost un călugăr sârb și tipograf de excepție, care a realizat primele tipărituri din Țara Românească: Liturghierul (1508), Octoihul (1510) și Tetraevanghelul (1512). Între 1512 și 1521, el a ocupat funcția de mitropolit al Ungro-Vlahiei.

Născut la sfârșitul secolului al XV-lea în Zeta (Muntenegru), Macarie a învățat meșteșugul tiparului la Veneția. La invitația domnitorului Radu cel Mare, a venit la Târgoviște pentru a ajuta la consolidarea Bisericii prin tipărirea cărților de cult. Prima sa tipăritură, Liturghierul din 1508, a fost prima carte tipărită pe teritoriul actual al României.

Deși Macarie a devenit mitropolit, activitatea sa tipografică nu a continuat după această numire. În schimb, el s-a concentrat pe reorganizarea Bisericii și pe susținerea construcțiilor bisericești, precum Mănăstirea de la Curtea de Argeș. Moștenirea sa rămâne importantă pentru cultura și spiritualitatea românească, datorită introducerii tiparului în Țara Românească.

Sursa: https://ro.orthodoxwiki.org/%C3%8Enceputurile_activit%C4%83%C8%9Bii_tipografice_rom%C3%A2ne%C8%99ti