Octavian Nemescu, compozitor și muzicolog român
#Postat de Carmen Vintu on noiembrie 6, 2025
Octavian Nemescu (n. 29 martie 1940, Pașcani, Iași – d. 6 noiembrie 2020, București) a fost un compozitor și muzicolog român de renume.
A urmat cursurile Conservatorului Ciprian Porumbescu din București între anii 1956 și 1963. A avut ca profesori pe Mihail Jora la compunere, Paul Constantinescu la armonie, iar la orchestratie l-a avut pe Alexandru Pașcanu și pe Anatol Vieru. În 1972 a participat la cursurile internaționale de perfecționare Ferienkurse de la Darmstadt. În 1978 a obținut titlul de doctor în muzicologie la Academia de Muzică din Cluj-Napoca, sub îndrumarea profesorului Sigismund Toduță. Teza sa de doctorat, intitulat „Capacitățile semantice ale muzicii”, a fost publicată în 1983 de Editura Muzicală din București.

Sursa foto: AI
A fost asistent și lector universitar la Universitatea din Brașov (Facultatea de Muzică) între 1970 și 1978, unde a predat Analiză muzicală și contrapunct. Ulterior, între 1978 și 1990, a fost profesor la Liceul de Arte „George Enescu” din București. După 1990, a fost profesor și conducător de doctorat la Universitatea Națională de Muzică din București.
În plus, a susținut workshopuri de creație muzicală la Conservatorul de Muzică din Lausanne (Elveția), în 2000 și 2016, precum și la Academia de Muzică și Dans din Ierusalim în 2006.
A fost membru al S.A.C.E.M. (Franța) și al UCMR-ADA (Societatea Română de Administrare a Drepturilor de Autor), iar între 1990-1992 și din 1994 până în 2010, a coordonat secțiile de muzică simfonică, muzică de cameră, operă și balet din cadrul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România (U.C.M.R.).
Opera muzicală (selecție)
- Patru miniaturi pentru flaut solo, 1961
- Sonate für Klarinette und Klavier, 1962
- Triangle, 1963-1964
- Combinations in Circles pentru violoncel, ansamblu și bandă magnetică, 1965
- Four Dimensions in Time – IV, ‘Illuminations’ pentru cor mixt și orchestră, 1967
- Gradeatia pentru bandă magnetică, 1982
- Metabizantinirikon pentru clarinet, vioară și bandă magnetică, 1985
- Finalis-septima pentru clarinet, fagot, vioară, violoncel, pian și percuție, 1989
- Finalpha pentru trombon, percuție și bandă magnetică, 1990
- Finaleph, 1990
- String Quartet for Midnight, 1993
- PostSymphony No. 3, 2003.
Jurnal FM 