Nicolae Dașcovici, jurist, istoric, profesor universitar, diplomat și publicist român

Nicolae Dașcovici (n. 13 februarie 1888, Calafat – d. 22 februarie 1969, București) a fost un jurist, istoric, profesor universitar, diplomat și publicist român, membru corespondent al Academiei Române din 1948. A urmat studiile liceale la Liceul „Gh. Lazăr” din București și Liceul „Massim” din Brăila, iar în 1912 a obținut licența la Facultatea de Drept a Universității din București. A obținut titlul de doctor în drept la Universitatea din Paris în 1915, cu teza „La question du Bosphore et des Dardanelles”.

A ocupat funcții importante, fiind Secretar general al Ministerului Educației Naționale între 1938-1939 și membru al delegației României la ONU. De asemenea, a fost profesor asociat (1923-1926) și profesor titular (1926-1946) la catedra de Drept Internațional a Universității din Iași. A fost delegat la conferințe internaționale importante, cum ar fi Conferința pentru codificarea dreptului internațional de la Haga (1930) și Conferința pentru unificarea dreptului fluvial de la Geneva (1930).

Sursa foto: AI

Dașcovici a fost, de asemenea, redactor la „Tribuna Dobrogei” din Constanța (1905) și a colaborat la diverse publicații mari, inclusiv ca director al ziarelor „Dacia” și „Argus”. A fost corespondent al presei internaționale, cum ar fi „Il Restodel Carlino” din Bologna și „Messager Polonais” din Varșovia. A activat și ca membru în Colegiul Tribunalului Suprem și ca șef de sector la Institutul de Cercetări Juridice. De asemenea, a fost deputat în Marea Adunare Națională.

A fost membru al mai multor societăți științifice românești și internaționale, inclusiv Institutul Social Român, Liga Navală Română, The Econometric Society și Royal Economic Society. În 1948, a fost ales membru corespondent al Academiei Române și a fost decorat cu Steaua României cu spade și Crucea de Război cu bareta „Mărășești”.

Opera sa include lucrări de referință, cum ar fi:

• „La Question du Bosphore et des Dardanelles” (Geneva, 1915)
• „Revocabilitatea actelor juridice” (1919)
• „Principiul naționalităților și Societățile Națiunilor” (1922)
• „Controlul profesional al ziaristului” (1924)
• „Politica comercială a Dunării” (1926)
• „Curs de drept constituțional și administrativ” (1934)
• „Curs de drept internațional public” (1934-1935)
• „Separația politicului de economic” (1934).