Neagu Bunea Djuvara, diplomat, filosof, istoric, jurnalist și romancier român

Neagu Djuvara  s-a născut la București, într-o familie de origine aromână stabilită în România la sfârșitul secolului al XVIII-lea, care a dat țării numeroase personalități. A obținut o licență în istorie la Sorbona în 1937 și un doctorat în drept la Paris în 1940. A participat la campania din Basarabia și Transnistria (iunie–noiembrie 1941), unde a fost rănit în apropiere de Odessa. În 1943, după ce a fost admis prin concurs la Ministerul de Externe, a fost trimis curier diplomatic la Stockholm pe 23 august 1944, în contextul negocierilor de pace cu URSS. A rămas în capitala suedeză ca secretar de legație până în septembrie 1947, când regimul comunist a preluat controlul asupra Ministerului de Externe. După acest moment, a ales calea exilului, unde a activat până în 1961 în diverse organizații ale diasporei românești.

În 1961, Djuvara s-a mutat în Republica Niger, unde a fost consilier diplomatic și juridic al Ministerului de Afaceri Externe al Nigerului timp de 23 de ani. În paralel, a predat drept internațional și istorie economică la Universitatea din Niamey. În 1972, și-a obținut doctoratul de stat la Sorbona cu o teză de filozofie a istoriei, sub îndrumarea renumitului Raymond Aron. Ulterior, a obținut și o diplomă de la INALCO din Paris. Din 1984 până în 1990, a fost secretar general al Casei Românești din Paris, iar după 1990 s-a întors în România.

Djuvara a fost ales membru de onoare al Institutului de Istorie „A.D. Xenopol“ din Iași și al Institutului de Istorie „N. Iorga“ din București. Printre cele mai notabile lucrări ale sale se numără: Le droit roumain en matière de nationalité (teză de doctorat), Civilisations et lois historiques. Essai d’étude comparée des civilisations (premiată de Academia Franceză și tradusă în română ca Civilizații și tipare istorice. Un studiu comparat al civilizațiilor), Le pays roumain entre Orient et Occident. Les Principautés danubiennes dans la première moitié du XIXe siècle (în română Între Orient și Occident. Țările Române la începutul epocii moderne), O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri, Cum s-a născut poporul român, Mircea cel Bătrân și luptele cu turcii, De la Vlad Țepeș la Dracula Vampirul, Însemnările lui Georges Milesco (roman), Amintiri și povești mai deocheate, Amintiri din pribegie (versiunea franceză: Bucarest–Paris–Niamey et retour ou Souvenirs de 42 ans d’exil, 1948–1990), Există istorie adevărată?, Thocomerius–Negru Vodă. Un voivod de origine cumană la începuturile Țării Românești, Războiul de șaptezeci și șapte de ani (1914–1991) și premisele hegemoniei americane. Eseu de istorie-politologie, Ce au fost „boierii mari“ în Țara Românească? Saga Grădiștenilor (secolele XVI–XX), Răspuns criticilor mei și neprietenilor lui Negru Vodă, Misterul telegramei de la Stockholm din 23 august 1944 și unele amănunte aproape de necrezut din preajma dramaticei noastre capitulări, și O scurtă istorie ilustrată a românilor.