Current track

Title

Artist


Monica Lovinescu a fost o intelectuală română care și-a dedicat viața și opera luptei împotriva totalitarismului comunist

#Postat de on noiembrie 19, 2021

Unica fiică a criticului literar Eugen Lovinescu și a profesoarei Ecaterina Bălăcioiu, Monica Lovinescu (n.19 noiembrie 1923-d. 20 aprilie 2008 ) a fost la rândul ei critic literar, devenind o autoritate în materie de literatură română contemporană.

Monica Lovinescu à Paris

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Monica_Lovinescu#/media/Fi%C8%99ier:Lovinescu.JPG

După 1947 a trăit și a activat în exil în Franța, fiind una din cele mai cunoscute voci ale postului anticomunist Radio Europa Liberă, unde a realizat, printre altele, emisiunea Teze și antiteze la Paris. Mama sa a sfârșit în închisorile staliniste, un fapt care a marcat-o pentru tot restul vieții. Angajamentul ferm anticomunist s-a soldat în 1977 cu un atentat asupra vieții sale și cu campanii de calomniere în presa românească și în publicațiile finanțate de către regimul comunist.

Monica Lovinescu a fost căsătorită cu poetul, publicistul și omul de radio Virgil Ierunca. Cuplul Lovinescu-Ierunca a întreținut relații apropiate cu figurile importante ale exilului românesc, locuința lor pariziană devenind un nod pentru exilul românesc și pentru scriitorii și personalitățile culturale române aflate în vizită la Paris.
Prin testament, Monica Lovinescu și-a donat casa din Paris statului român, pentru a deveni un loc de studiu și de găzduire pentru cercetători și bursieri români.
A încetat din viață la 20 aprilie 2008, la vârsta de 85 de ani, în spitalul Charles-Richet de la Villiers-le-Bel, în apropiere de Paris. Urnele cu cenușa Monicăi Lovinescu și a lui Virgil Ierunca au fost duse în România.

Distincții

Pentru întreaga sa activitate de ziaristă și critic literar, Monica Lovinescu a fost distinsă cu Diploma de Onoare pe anul 1987 a Academiei Româno-Americane de Științe și Arte.

În 1999 președintele Emil Constantinescu i-a conferit ordinul Steaua României în rang de Mare Cavaler.

În 2003 cărții sale Jurnal 1990-1993 i se acordă premiul „Cartea anului” al revistei România literară. Juriul a fost alcătuit din Ioana PârvulescuMarina ConstantinescuAdriana BittelNicolae Manolescu, Gabriel Dimisianu, Alex. Ștefănescu și Tudorel Urian.

În anul 2008 președintele Traian Băsescu a decorat-o post-mortem cu Ordinul Național Steaua României în grad de Mare Ofițer.

Operă

Cărți

  • Unde scurte. I, Limite, Madrid, 1978
  • Unde scurteHumanitas, 1990
  • Întrevederi cu Mircea EliadeEugen IonescuȘtefan Lupașcu și Grigore Cugler, Cartea Românească, 1992
  • Seismografe. Unde scurte II, Humanitas, 1993
  • Posteritatea contemporană. Unde scurte III, Humanitas, 1994
  • Est-etice. Unde scurte IV, Humanitas, 1994
  • Pragul. Unde scurte V, Humanitas, 1995
  • Insula Șerpilor. Unde scurte VI, Humanitas, 1996
  • La apa Vavilonului. I, Humanitas, 1999
  • La apa Vavilonului. II, Humanitas, 2001
  • Diagonale, Humanitas, 2002
  • Jurnal 1981–1984, Humanitas, 2003
  • Jurnal 1985–1988, Humanitas, 2003
  • Jurnal 1990–1993, Humanitas, 2003
  • Jurnal 1994–1995, Humanitas, 2004
  • Jurnal 1996–1997, Humanitas, 2005
  • Jurnal 1998–2000, Humanitas, 2006
  • Cuvântul din cuvinte, roman inedit, Humanitas, 2007
  • La apa Vavilonului, Humanitas, 2008, ediția I
  • La apa Vavilonului, Humanitas, 2010, ediția a II-a
  • Jurnal inedit, Humanitas, 2001–2002

Opiniile cititorului

Lasa un comentariu

Your email address will not be published. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *