„Moldova se dezvoltă” în vreme ce Ardealul chiar se dezvoltă

În timp ce autorităţile locale din Bihor şi Arad îşi construiesc de „capul lor” un drum expres, parţial în regim de autostradă, cu 2,6 miliarde de euro, Iaşul şi vecinii săi nu sunt în stare să menţină în viaţă un banal ONG. De aici trebuie să plecăm atunci când discutăm despre discrepanţele apărute în dezvoltarea regională.

„Bucureştiul nu vrea descentralizare” e o lozincă rostogolită des în ultimii ani prin părţile Moldovei, deopotrivă de administraţia locală şi societatea civilă. Între timp, în cealaltă parte a ţării, până la sfârşitul lunii ianuarie urmează să fie lansată licitaţia pentru execuţia lucrărilor de construire a 140 de kilometri din drumul expres Oradea – Arad. Dintre aceştia, 60 de kilometri, în regim de autostradă. E un proiect asumat cap-coadă de autorităţile locale (CJ Bihor/Arad şi primăriile Oradea/Arad), în care Bucureştiul a jucat un rol marginal. Investiţia de 2,6 miliarde de euro este finanţată în principal cu fonduri europene şi va trebui finalizată în doi ani de la prima lopată. Presa de profil a remarcat că descentralizarea a redus semnificativ birocraţia şi maturizarea proiectului.
E un exemplu de succes care arată că atunci când autorităţi locale vecine îşi dau mâna, îşi suflecă mânecile şi trec la treabă, mult blamatul „centru” tace şi înghite. Dar avem şi prin părţile astea exemple de colaborare între administraţii locale „prietene”. Chiar de multişor timp. În iulie 2019, şapte municipii din zona de nord-est au semnat actele de înfiinţare a asociaţiei „Moldova se dezvoltă” (Botoşani, Câmpulung Moldovenesc, Iaşi, Piatra Neamţ, Roman, Suceava şi Vatra Dornei). Mai multe detalii pe www.ziaruldeiasi.ro.