Moldov, prozator și publicist român

Moldov (n. 16 octombrie 1907, Dorohoi, România – d. 20 decembrie 1966, Baltimore, Maryland, SUA) a fost pseudonimul scriitorului român de avangardă Marcu Taingiu. Printre alte pseudonime folosite se numără M.T. Moldovanu, Mac Tobacco și Sempronius.

Marcu Taingiu s-a născut la Dorohoi, într-o familie evreiască. Tatăl său, Harșcu Taingiu, era comerciant, iar mama, Freida Taingiu, casnică.
A urmat cursurile Școlii Primare de Băieți nr. 1 „Gh. Asachi” din Dorohoi, absolvită în 1919, și ale Gimnaziului „Grigore Ghica Voievod” din același oraș, absolvit în 1923.

Sursa foto: https://pixabay.com/photos/ink-feather-pen-quill-write-5067880

Sursa foto: https://historic.ro/moldov-repertoriu-1935-cu-un-portret-de-victor-brauner.html

În perioada 1922–1923 a fost membru al grupării teatrale de avangardă „Insula”, condusă de Armand Pascal și B. Fundoianu. După terminarea gimnaziului, în 1924, s-a angajat contabil la firma „Zimmer” din Dorohoi.
În 1935 s-a căsătorit cu Malvina Herșcovici, mutându-se împreună la Iași.

Împreună cu Sașa Pană, a fondat în aprilie 1928 revista Unu, una dintre cele mai importante publicații ale avangardei românești. În paginile acesteia au publicat autori precum Urmuz, Geo Bogza, Victor Brauner, Ilarie Voronca, B. Fundoianu, Stephan Roll, Claude Sernet, Ion Călugăru, Miron Radu Paraschivescu, Constantin Nisipeanu, Madda Holda, Aurel Baranga și alții.

Pe 1 septembrie 1935 a fost publicat numărul 51 al revistei Unu, „afară din comerț”, cu caracter matrimonial, dedicat nunții lui M. Taingiu (Moldov) cu Malvina Herșcovici. În aceeași perioadă, Sașa Pană a editat placheta Repertoriu, ce reunea schițele paralogice publicate de Moldov în revistă, ilustrate cu un portret al autorului realizat de Victor Brauner.

Moldov a colaborat, de asemenea, cu Sașa Pană la romanul Alfabet (1930), publicat parțial în revista Unu, și a întreținut o bogată corespondență cu Geo Bogza, constând în 22 de scrisori din perioada 1928–1932.
În 1935, unele texte ale sale au fost traduse în limba germană de Leopold Kosch, socrul lui Victor Brauner, și publicate în revista Der Sturm, nr. 8 (august–septembrie).

Opere

• Repertoriu (1935)
• Alfabet (1930, împreună cu Sașa Pană).

Criticul George Călinescu nu a apreciat literatura publicată în revista Unu, considerându-l pe Moldov un imitator modest al lui Urmuz. Pompiliu Constantinescu îl caracteriza drept autor al „unui joc naiv”, iar Mircea Scarlat considera că acest tip de literatură nu aduce o contribuție esențială.

Totuși, Ovid S. Crohmălniceanu a fost primul critic care a analizat în detaliu opera lui Moldov, desprinzându-l de influența urmuziană și afirmând că personajele sale au o identitate proprie, originală.
Critici ai avangardei române, precum Ion Pop, Marin Mincu sau Ovidiu Morar, au subliniat, de asemenea, particularitățile stilistice ale lui Moldov. Marin Mincu considera că, deși scrierile sale nu modifică imaginea generală a avangardei istorice, ele aduc o contribuție valoroasă prin „inventivitatea parodică” și prin expresivitatea lor distinctă.

La 16 octombrie 2012, cu ocazia împlinirii a 105 ani de la nașterea scriitorului, Asociația Filateliștilor din Județul Botoșani a emis un timbru poștal dedicat lui Moldov, în seria „Galeria celebrităților botoșănene (XIX)”.