Mircea Șerbănescu, prozator român, publicist și autor de literatură științifico-fantastică

Mircea Șerbănescu, (n. 14 octombrie 1919, Cernăuți – d. 21 iulie 2012, Timișoara), a fost un prozator, publicist și autor de literatură științifico-fantastică.

Mircea Șerbănescu a fost un prolific scriitor român, cunoscut pentru proza sa scurtă, romane, lucrări memorialistice și contribuții importante în domeniul literaturii pentru copii și science-fiction. A publicat zeci de volume și a fost o prezență activă în viața cultural-literară din Timișoara timp de peste șapte decenii.

S-a născut la 14 octombrie 1919, în Cernăuți (azi în Ucraina), fiind fiul Corneliei (n. Popescu) și al lui Petre Șerbănescu, inspector vamal.

Sursa foto: https://pixabay.com/photos/write-communication-ink-pen-2163261

Sursa foto: https://personalitati.mnab.ro/personalitati/mircea-serbanescu-prozator-membru-fondator-us-filiala

A urmat școala primară în Turnu Severin, unde a început și liceul (1924–1930). Continuă studiile liceale la Craiova (1930–1932) și le finalizează la Liceul „C.D. Loga” din Timișoara (1935–1938). În 1937 debutează literar cu povestirea „Bătrânul lăutar” în revista Colț de țară, urmată de primul său volum, „Cadavrul ambulant”.

Între 1938 și 1942 urmează Academia de Înalte Studii Comerciale din București, apoi se stabilește în Timișoara, unde își continuă cariera jurnalistică. În perioada 1942–1944 este mobilizat pe frontul din Bucovina. După război, revine în presă ca ziarist și redactor la publicații precum:

• Românul (1945)
• Făclia Banatului (1945–1948)
• Drapelul roșu (1948–1950)
  A colaborat și cu Colț de țară, Fruncea, Scrisul Bănățean (mai târziu Orizont), România literară ș.a.

Deși a lucrat în redacții afiliate politic (liberale, social-democrate și apoi comuniste), nu a fost niciodată membru de partid, păstrându-și independența în contextul politic tensionat al vremii.

Activitate literară și culturală

• Membru fondator al Filialei Timișoara a Uniunii Scriitorilor
• Secretar literar al filialei (1951–1979)
• Conducător al cenaclului „Pavel Bellu” (din 1993)
• Redactor-șef al revistei Anotimpuri literare

A publicat constant în revistele Orizont, Tribuna, România literară, Luceafărul, Viața românească, Paralela 45 și altele.

Proza lui Mircea Șerbănescu este predominant moralizatoare, cu o puternică angajare socială, în special în perioada postbelică. A scris numeroase lucrări pentru copii și tineret, dar s-a remarcat și prin contribuțiile în literatura științifico-fantastică, publicând povestiri și romane în colecții precum:

• Fantastic Club
• Povestiri științifico-fantastice
• Clubul temerarilor

Printre titlurile reprezentative SF se numără:

• „Uluitoarea transmigrație”
• „Misterioasa sirenă”

A fost membru activ al cenaclurilor de anticipație din Timișoara.

Memorialistică și activitate istoriografică

Ca memorialist, Mircea Șerbănescu a contribuit semnificativ la conservarea memoriei culturale a orașului Timișoara, prin lucrările:

• Timișoara, memorie literară I (1919–1947)
• Timișoara, memorie literară II (1949–2000)

A fost, de asemenea, autorul primului mic dicționar de literatură științifico-fantastică românească, publicat în Paradox nr. 4 (1980).

Premii și distincții

• Premiul Asociației Scriitorilor din Timișoara (1972, 1976)
• Premiul special al Filialei USR Timișoara (2000)
• Diploma de excelență – Direcția pentru Cultură Timiș (2001)
• Ordinul Național „Serviciul Credincios” – grad de Cavaler (2001)
• Medalia „Crucea comemorativă a celui de-Al Doilea Război Mondial” (2000)
• Titlul de Cetățean de Onoare al Municipiului Timișoara.

Volume publicate (selecție)

• Cadavrul ambulant, 1937
• Prea târziu, 1942
• Biruința, 1953
• Prețul tăcerii, 1957
• Uluitoarea transmigrație, 1968
• Misterioasa sirenă, 1972
• Descoperirea de sine, 1976
• O fată din cele multe, 1958
• Fântâna cu apă vie, 1985
• O ardere totală, 1988
• Romanul dragostei dintâi, 2003
• Neîntoarcerile, 2007
• Timișoara, memorie literară (vol. I și II), 2000, 2004.

Contribuții în volume colective

• Oameni și stele – antologie SF (1975)
• Bibliografie de literatură română pentru copii (1978)
• O antologie de anticipație (1983)
• Das präparierte Klavier – în limba germană (1982).

Surse și bibliografie

• Dușan Baiski – Ziarul Agenda, nr. 4, ianuarie 2005
• Paul Eugen Banciu, Aquilina Birăescu – Timișoara literară. Dicționar biobibliografic, 2007
• Mircea Șerbănescu – Timișoara, memorie literară, vol. I (2000) și II (2004).